Pe cât de convins sunt că mulți botoșăneni au știință despre bursele școlare „Constantin Manolache” acordate de către Clubul Rotary Botoșani unor elevi merituoși, dar cu posibilități materiale limitate, pe atât tind să cred că mecanismul de acumulare a suportului financiar necesar acestei nobile inițiative nu este cunoscut de către opinia publică. Până în urmă cu ceva timp, mai exact până în 2020, când a apărut pandemia, fondurile necesare acordării burselor se „încropeau” în urma balului de excelență pe care organizația caritabilă îl organiza în luna februarie. Mai neaoș spus, balul avea pentru tinerii beneficiari de burse cam același rol pe care îl are nunta pentru miri, adică din toată treaba asta rezulta un profit care primea destinația clară, specificată prin motto-ul acțiunii: „Ajută un copil să învețe!” Din păcate, ultimii doi ani au reprezentat pentru membrii clubului o adevărată provocare, întrucât a fost nevoie de sponsorizări și cotizațiile membrilor pentru a nu întrerupe acest nobilă misie, și anume acordarea de burse, pandemia împiedicând organizarea balului. În acest scop, rotarienii botoșăneni au început de ceva vreme să „sape” (în sensul bun al cuvântului, desigur!) în stânga și în dreapta, pe la prieteni, pe la cunoscuți, în căutarea bănuților care să asigure accesul la învățătură al unor elevi olimpici botoșăneni. Că marea majoritate a celor abordați se confruntă și ei cu probleme financiare, e o altă fațetă a problemei, pe care nu am s-o dezvolt aici. De altfel, nici acțiunea clubului de caritate botoșănean nu este tema editorialului de azi, ci cu totul altceva. Căutând potențiali oameni de bine care să susțină acțiunea de care vorbeam, am dat de un tânăr care, deși nu a putut răspunde afirmativ la solicitarea clubului, m-a impresionat prin altceva. Culmea este că omul cu pricina face parte dintr-un partid politic, fiind chiar consilier județean. Este vorba de fermierul Tiberiu Nichiteanu, care, deși ar întruni toate condițiile pentru a fi numit „beizadea”, nu are nici măcar o fărâmă din caracteristicile acestei categorii de tineri crescuți în puf, care nu au alt scop decât a toca averile părinților prin cluburi de fițe. Ei bine, Tiberiu Nichiteanu, pe lângă faptul că activează cu succes în sectorul privat, a găsit de cuviință să renunțe total la indemnizația de consilier județean în beneficiul a doi copii, cărora tânărul fermier le asigură masă și casă. Fără publicitate, fără fanfaronadă, el s-a implicat în destinele a doi copii care, cu siguranță, îl vor pomeni toată viața lor. Și dacă tot am amintit de publicitate, vreau să vă asigur că rândurile de față le-am scris fără a-i cere permisiunea, întrucât era foarte posibil să fi întâmpinat un refuz din partea lui. Pe lângă acest aspect legat de ajutorarea celor doi, m-a impresionat la tânărul om politic (da, om politic și nu politician, așa cum sunt majoritatea azi!) realismul și pragmatismul lui, în totală disonanță cu șefimea juvenilă promovată astăzi de către partidele aflate la guvernare. „În Consiliul Județean eu votez ce consider că este bine pentru botoșăneni. Nu sunt un robot care să urmeze orbește vreo linie trasată politic!” O atitudine sănătoasă, demnă și hotărâtă, pe care nu credeam că o voi mai observa la tinerii de azi încartiruiți pe la partide cărora dacă le iei partidul de sub fund, cad ca prostul în urzici. Faptul că există și asemenea exemple ne dă o speranță că nu este totul pierdut și poate, într-un viitor rezonabil, se va schimba ceva în România noastră adusă la sapă de lemn de către niște neica nimeni care în afară de buzunarul, stomacul și zona de mijloc a corpului lor, nu-i interesează absolut nimic. Din păcate, la momentul actual în politică sunt prea puțini tineri independenți financiar, cu personalitate și cu realizări la activ care să dea direcția viitorului. Din acest motiv riscul ca tinerii valoroși să fie îndepărtați de la butoane poate apărea oricând. Să sperăm că pe viitor se vor implica în politică cât mai mulți tineri de asemenea factură, fapt care va conduce la imposibilitatea de a fi dați deoparte. Știți probabil pilda cu nuiaua și cu mănunchiul de nuiele cu care i-a convins un părinte copiii lui să fie uniți. O nuia poate fi frântă extrem de ușor, un mănunchi ba. Sau, mai convingător, versul acela din „Hora Unirii”, unde-s mulți, puterea crește! Concluzia celor prezentate aici este cât se poate de clară: adunați-vă și uniți-vă tineri de valoare, pentru că mai mult ca oricând, țara are nevoie de voi în politică azi și nu mai târziu!
