Imediat după evenimentele din Decembrie ’89, Ion Iliescu a propus pentru România un model de „democrație originală”, cu consecințele de rigoare. O democrație originală ale cărei consecințe sunt vizibile și astăzi și care definește politica dusă de aleși la un nivel la care nu mai putem avea surprize. Se spune că istoria are tendința să se repete și că ne învață că omul nu învață nimic din greșelile istoriei. La noi e mai valabil ca oricând și ne place să ne afundăm în mocirlă clamând un patriotism fals de sorginte ceaușistă. Nu permitem nimănui să se amestece în treburile interne… Însă, fără presiunea Europei, am fi fost ceva mai departe de Coreea de Nord? Probabil – e dificil să ții pasul cu Coreea de Nord –, dar am fi ținut pe aproape. Să ne amintim de mineriade și de anchetele noii securități declanșate de Iliescu și gașca.
Manevrele de pe scena politică autohtonă au devenit atât de previzibile, încât analiștii politici sunt de prisos. Ce să mai comenteze? Ce previziuni să mai facă? Partea proastă e că noi, cei mulți, ne facem că nu vedem și nu pricepem. Astfel, știm deja care vor fi manevrele pentru alegerile din 2024 și ce anume se va întâmpla după. PSD și PNL vor divorța și vor ataca alegerile separat, sperând cu naivitate că vor obține acea majoritate care să le permită să-și facă mendrele fără să mai dea nimic la nimeni. Așa cum știm deja, PSD se va retrage de la guvernare lăsându-i pe liberali să-și frângă gâtul la nivelul la care vor tremura pentru atingerea pragului electoral – liberalii, care speră să guverneze singuri, vor încerca emoțiile pemepiștilor lui Băsescu, poate chiar și restul trăirilor. S-a întâmplat înainte de alegerile din 2020, când liberalii au risipit în vânt zestrea electorală adunată prin vot negativ pe vremea când lustruiau băncile opoziției. O manevră simplă, rudimentară, dar încă atât de eficientă. Și divorțul în USL a început.
Momentan, membrii coaliției se ceartă pe creșterea pensiilor, fiecare cap al balaurului bicefal susținând că e mai generos și ar fi și mai și, dar nu-l lasă Europa. Previzibil până la ultimul amănunt, PSD a început recrutarea membrilor cu potențial din echipa liberală. Și acumularea de sânge pesedist de origine liberală o să continue; știu aleșii locali cam în ce parte va înclina balanța în 2024 și nu vor să rămână dedicați partidului din care fac parte, câtă vreme e clar că liberalii vor avea probleme în a depăși pragul electoral.
Astfel, primarul de Nădlac a făcut pasul care-l avantajează și, dintr-un om fără caracter – așa cum îl descria anul trecut Mihai Fifor, președintele PSD Arad – a devenit un individ de calitate superioară. Din comitetul de primire care l-a întâmpinat pe Ioan Marginean la intrarea în PSD au făcut parte Marcel Ciolacu și Paul Stănescu. Evident, Marginean mai trebuie să aștepte puțin până să schimbe oficial partidul, deoarece ar rămâne fără mandat, dar cel mai important pas a fost făcut.
Tot de divorțul iminent țin și ultimele manevre făcute pe banii publici. Camera Deputaților, condusă de Marcel Ciolacu, și-a primenit parcul auto. Nu, nu e vorba de mașini BMW, ceea ce reprezintă un semnal pentru primul turist al țării, și anume că nu prea mai contează. A primit ce și-a dorit, dar de-acum gata, pesediștii vor să umfle potul în 2024. Și așa cum îi stă bine gospodarului înțelept, care se chivernisește pe banii altora, e necesar să se acționeze din timp, nu în ultimul ceas. Planul de bătaie e pus la punct de multă vreme și există toate dovezile posibile că strategia funcționează. În ceea ce privește recruții care vor aspira voturile, aceștia de-abia așteaptă să fie chemați în barca pesedistă.
A început ceea ce știam că va începe. Divorțul iminent e precedat de contre și acuze și va fi urmat de perioada bățului în roată, deoarece pesediștii se vor strădui să le facă liberalilor viața cât mai grea. Și toată distracția asta o vom plăti noi, cei care încă îi suportăm și sperăm că va fi mai bine când, de fapt, tot ce fac aleșii ne va duce la mai rău.
