A început anul școlar, ocazie perfectă pentru un val de ipocrizie. Dintr-o dată, aleșii și-au dat seama cât de importantă este educația și au ținut morțiș să demonstreze cât de implicați sunt și, prin urmare, merită să fie votați. Nu de alta, dar până la următorul set de alegeri n-au mai rămas prea multe ocazii de a demonstra implicare, acea implicare ce se cere răsplătită cu vot de încredere pe care știm cu toții cam ce au făcut. Bine, s-au găsit unii care să dea vina pe cei care s-au oprișat pe el de vot, dar cât timp ai de ales între cine ai de ales e clar că nu oprișatul e problema, ci acea alchimie care transformă orice candidat promițător într-un potlogar pus pe căpătuială. Despre cadrul politic ce să mai vorbim? Prin urmare, e total aiurea să dăm vina doar pe cei care nu se prea duc la vot. Din contră, se pare că absenții au atins concomitent culmile resemnării și înțelepciunii și nu e cazul să fie judecați pentru asta.
Revenind la explozia de ipocrizie de la început de an, chiar eram curios să văd cum anume va bate următorul cui la coșciugul României educate cel dintâi profesor al țării. Și, dintr-un anumit punct de vedere, pot spune că nu am fost dezamăgit, președintele Iohannis comportându-se exact așa cum era de așteptat. Astfel, a ales să-și susțină alocuțiunea la Colegiul Național „Grigore Moisil” București, sectorul 6, singurul sector condus de un primar care nu e de la PSD. Ciprian Ciucu este membru PNL și, culmea, se bucură încă de popularitate în rândul celor care l-au ales. Popularitate din care a vrut să se adape și președintele, că de la el de unde plus valoare? Ultima dată când a ieșit cumva în public a fost de Ziua Marinei. Cumva, pentru că a dorit festivitate separată, deci nu prea se pune.
Și președintele și-a făcut datoria. A citit de pe foi, așa cum îi stă bine și ne-a obișnuit. A dat-o și pe latină. Per aspera ad astra. Drumul către reușită e presărat cu greutăți. Mda, e greu să ai șase case pe care să nu le poți justifica decât cu meditații. „Vă încurajez să nu alegeți mereu calea cea ușoară, dar să încercați să o căutați de fiecare dată pe cea corectă. Să nu vă temeți de competiția justă și să nu deveniți niciodată tributari lucrurilor obținute facil”. Cu alte cuvinte, uneori se mai poate călca și pe alături. Dacă se prezenta personal drept exemplu de reușită, probabil că dădea audiența pe spate și-l bătea de nu se vedea pe Băsescu, care le-a spus elevilor că el nu a fost premiant la școală (de fapt nu i-au plăcut cărțile pentru că nu aveau dop și etichetă cu pretenții), dar asta nu l-a împiedicat să dea lovitura în viață. Iohannis nu a ales calea facilă, ci pe cea corectă atunci când a refăcut USL.
Președintele a vorbit despre șansă, care trebuie oferită tuturor. Probabil că se referea la premierul minune Ciucă, că dacă ăstuia i s-a oferit șansa de a fi premier, e clar că poate fi oricine. Acuzațiile de plagiat? Erau nasoale atunci când a fost cu Ponta, acum se poate, că doar n-o să dăm foc programului România educată pentru atâta lucru.
A mai pomenit ceva despre faptul că este profesor de fizică și este foarte greu să iubești științele exacte fără să faci experimente. Dacă trecea în declarația de avere patru case și două laboratoare, mai că pricopseala din meditații era de crezut.
Ceva treburi care se vor întâmpla, dar nu acum ci în viitor, vă doresc succes și motive de mândrie… Și gata… Președintele și-a făcut datoria, președintele poate să plece. În vacanță, că e păcat să piardă ultimele zile cu soare, după care prinde bine un concediu. Un discurs lipsit de sevă și în niciun caz dătător de speranțe. Nu mai crede nimeni în România educată și alte aberații de genul, dar președintele a marcat și începutul de an școlar.