Statul român are sute de agenții și structuri care nu fac nicio diferență în viața oamenilor. Avem aproximativ 1.300.000 de persoane angajate la stat fără ca numărul lor, tot mai mare și mai diversificat pe funcții ale căror denumiri exacte nu le cunosc nici măcar cei care le ocupă, să fi adus beneficii reale contribuabilului. Dezmățul funcționăresc și birocratic, început de Tăriceanu, amplificat de Ponta și dus la paroxism de cabinetele lui Dragnea, a atins în administrația actuală noi dimensiuni de sfidare a restului cetățenilor. A tuturor celor care nu au avut norocul, pilele sau banii de șpăgi care să-i ducă în raiul salariaților din țară.
În iunie 2022, potrivit informațiilor Ministerului de Finanțe, erau 1.269.712 de posturi ocupate în instituțiile și autoritățile publice. Dintre acestea, 812.395 în Administrația publică centrală, iar 597.099 în instituții finanțate integral din bugetul de stat. Ministerul Afacerilor Interne are 123.753 de angajați, Ministerul Educației 292.021, iar Ministerul Sănătății 18.262 de angajați. Angajați de ordinul sutelor au și celelalte ministere, dar și Administrația Prezidențială sau Parlamentul. Peste 450 de mii de persoane lucrează în Administrația publică locală. Știți ce spun cu toții, fără excepție? Că nu au personal suficient.
Peste 4.000 oameni lucrează la Secretariatul General al Guvernului. Aveam peste 300 de agenții guvernamentale acum zece ani. Astăzi nimeni nu știe câte sunt. Pe lângă acestea, autoritățile locale au înființat sute de companii pentru diverse servicii. Care existau și înainte, sub forma unor direcții în primării și consiliile județene. Doar că acum au sedii, mașini, directori, secretare, referenți și consilieri. Majoritatea parazitează bugetul de stat, jumulindu-l cu salariile cohortelor de șefi numiți în baza relațiilor personale. Modelul general valabil, în toate domeniile, este cel pe seama căruia s-a făcut mult haz mai zilele trecute: în București există „Teatrul Muzical Ambasadorii”, în subordinea Ministerului Culturii. Teatrul are 21 de artiști (11 soliști și 10 balerini) și 20 de șefi: un manager, cinci directori şi 11 şefi serviciu. La stat, așa este peste tot.
Criza energetică, inflația și războiul au adâncit și mai mult falia dintre cele două Românii – cea bugetară, a celor 1,3 milioane de angajați, și cea privată – o țară în care ca să câștigi un salariu mai bun și să promovezi nu ține de pile, cunoștințe și relații ci de ceea ce știi să faci. România se află pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește numărul angajaților la stat precum și la numărul de instituții publice, peste 11.000, ambele raportate la numărul de locuitori. Spre comparație, în Polonia sunt 800.000 de bugetari la o populație dublă. La fel cum ne apropiem de recordul mondial (dacă nu l-om fi întrecut, fiindcă în domeniul ăsta secretomania e lege) la numărul de agenți secreți/locuitor.
Acum, Cabinetul Ciucă pregătește noi majorări salariale pentru bugetari, unele de până la 50%, chiar din această lună, potrivit unui proiect de ordonanță publicat de ministerul Muncii. Executivul motivează această inițiativă susținând că drepturile salariale ale personalului din sectorul bugetar nu au fost majorate în ultimii doi ani ca urmare a măsurilor fiscal-bugetare adoptate în contextul pandemiei, excepție făcând doar angajații din sănătate și din învățământ. Prin ceea ce a făcut de la învestire și prin ceea ce anunță că va face, acest guvern, care are norocul de a fi stabil și consistent susținut în Parlament și de la președinție, a dovedit până acum doar două însușiri: știe să se hrănească și să se perpetueze. Întocmai ca un parazit intestinal, care sfârșește prin a-și duce gazda aproape de deces.