România – țara lui Cănuță, om sucit. Acel om cu gândire strâmbă și mod de acțiune pe măsură. Cam la asta mă gândesc văzând ce anume se întâmplă în jur. În timp ce politicienii fac ce e de făcut pentru a ne transforma într-o democrație securistă care l-ar face până și pe Ceaușescu să pălească de invidie, românii protestează. Firesc, am spune. Când băieții de la butoane n-au în minte altceva decât să te supună și să crească dările e cazul de proteste, poate chiar de ceva mai mult. Însă protestele românilor sunt de așa manieră încât politicienii capătă curaj în demersurile lor care numai democratice nu pot fi numite.
De pildă, se anunță proteste la pompă. Deja au și început. Pe ici, pe colo, românii blochează pompele și „fac plinul” de un leu sau doi. Așa, numai să se afle în treabă. Pentru că, la drept vorbind, modul ăsta de a protesta are efect zero. Puțin le pasă parveniților de la butoane că protestatarul român blochează activitatea dintr-o stație de alimentare și eventual își varsă nervii pe un angajat mărunt. Un „protestatar” se lăuda că a alimentat prin tot orașul cu câte un leu și a mai enervat și un angajat. Mare realizare, mare protest… Cumva, ne-am întors în zilele tulburi din acel decembrie, când românii revoltați au snopit în bătaie o femeie vatman pentru că nu le-au plăcut condițiile de transport din tramvai. Și ne mai mirăm că am fost încălecați la modul fără speranțe de clasa politică…
E nevoie de un protest în fața scumpirilor nejustificate, însă protestul trebuie făcut împotriva guvernanților. Haideți să nu mai luăm de bune minciunile oficiale și să ne revoltăm pe țăranul din piață sau pe șoferul de autobuz că ne cer mai mulți bani ca înainte. Trebuie să protestăm împotriva adevăraților vinovați și să o facem viguros, așa cum s-a întâmplat cu ordonanțele lui Dragnea. Trist e că, deși protestele au mișcat ceva, per total nu s-a întâmplat mare lucru. Aleșii au lăsat să treacă valul și și-au văzut liniștiți de potlogăriile lor, astfel că am ajuns într-o situație mai proastă. Nu mai ai voie să-i jignești pe politicieni; legea e formulată atât de ambiguu, încât e posibil să suporți consecințe legale chiar și pentru o critică măruntă. Orice afirmație poate fi răstălmăcită și interpretată în așa mod încât o să ne fie frică să vorbim. Și, ca și cum nu ar fi de ajuns, va trebui să îi turnăm la servicii pe cei care vorbesc aiurea. Nu de alta, dar cuvintele au puterea de a dărâma imperii. Chiar vreți să distrugeți țara asta, măi clevetitorilor? Și așa avem destui dușmani din afară, care vor să distrugă țara asta minunată, nu mai avem nevoie de așa ceva și între hotare.
Motive suficiente pentru proteste de amploare – noua Securitate, scumpiri nejustificate și corupție mai mult decât ne trebuie -, dar reacția românilor duce cu gândul la Cănuță cel sucit. Asta pentru că românii au protestat vehement și cu șanse de izbândă împotriva geamandurilor în formă de cruce pe care Fundația pentru SMURD le-a donat salvamarilor de pe litoral. Revoltă în toată regula. Cum, domnule, să pui așa ceva în mare? Parcă am înota în cimitir…
Salvamarii susțin că nu le vor monta, turiștii, atunci când nu le înjură, le ignoră cu desăvârșire și le depășesc cu nonșalanță. Nu pasionează pe nimeni faptul că pe litoral se moare într-o veselie din cauză că românul deștept și revoltat ignoră regulile legale și pe cele de bun simț. Românul, pe lângă faptul că mai e și sucit, e tarat de un complex de superioritate ceva de speriat. Și trăiește cu impresia că lui nu i se poate întâmpla nimic, iar restul trăitorilor sunt proști grămadă și își merită soarta. De asta protestele sunt fie anemice, fie îndreptate aiurea, numai să se protesteze. E posibil să-și fi băgat coada și serviciile – hai să-i punem să protesteze, dar să o facă în așa fel încât să nu deranjeze pe nimeni și la final să fie și ei mulțumiți la genul „am făcut și noi ceva”.
Ne place sau nu, nici măcar nu știm să protestăm. Și lor le convine.
