După șirul de achitări în dosare celebre, trecute cu vederea de opinia publică ocupată ba cu pandemia, ba cu războiul din vecini, ba cu intrigile pretins amoroase din mondenul dâmbovițean, restaurația fesenistă își consolidează pozițiile cu ajutorul fidelilor rămași pe baricadele celui mai puternic bastion al fostei nomenclaturi: Curtea Constituțională. Recent, CCR a declarat drept neconstituțională întreruperea termenului de prescripție a răspunderii penale.
Judecătorii CCR, în fapt doar niște politruci, au constatat că sunt neconstituţionale dispoziţiile art. 155 alin. (1) din Codul penal, respectiv „cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză”.
În baza acestui articol din Codul penal, declarat neconstituțional de CCR, procurorii puteau întrerupe cursul prescripției prin administrarea de noi probe. Decizia a survenit în urma unei solicitări a controversatului patron al clubului FCU Craiova, Adrian Mititelu, condamnat la trei ani de închisoare pentru evaziune fiscală și aflat încă în detenție.
Decizia este favorabilă inculpaților în cazul cărora anchetele sau procesele au trenat, apropriind astfel termenul de prescriere a faptelor pentru care sunt anchetați sau judecați. Și au trenat pentru toți, ajungându-se la termene care au depășit uneori șapte ani, ba în unele cazuri chiar zece ani, de la data declanșării urmăririi penale. În baza articolului declarat joi neconstituțional de CCR, prescrierea intervine mai repede decât dacă ar fi fost întreruptă prin administrarea de noi probe. Pe lista potențialilor beneficiari ai deciziei CCR se află un lot de condamnați celebri, respectiv Elena Udrea, Tudor Pendiuc – fost primar al Piteștiului, Laurențiu Duță – fost șef al CNSAS și Sorin Blejnar – fost șef al ANAF.
CCR menționează că a mai emis o decizie de identică și în 2018, fără ca de atunci legislativul să ia vreo măsură pentru înlocuirea textului de lege incriminat. Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, spune că și ministerul are un proiect în acest sens, dar căruia nu i-a dat curs fiindcă se află în negocieri cu Comisia Europeană. Negocieri să ce? Nu avem niciun grup de juriști în stare să dezlege o speță? Ba avem, dar litera legii contravine negru pe alb intențiilor din zona politicului. Trebuie să negociem cu CE cine scapă și cine nu, ce anume societatea românească trebuie să tolereze și ce nu? Trist, asta nu este decât o nouă dovadă că nu suntem în stare să ne administrăm singuri.
Parchetul General, dar și asociațiile procurorilor, au reacționat imediat. Potrivit lor, consecințele vor fi majore, fiind afectate infracțiuni precum furtul, coruperea sexuală a minorilor, falsurile, înșelăciunea, unele forme ale pornografiei infantile, unele infracțiuni contra siguranței sistemelor informatice, accidentele de circulație, evaziunea fiscală, rele tratamente aplicate minorului, infracțiuni de corupție, traficul de persoane.
în lipsa unei reacții a Legislativului, decizia CCR poate echivala cu o adevărată amnistie, iar o mare parte dintre inculpații trimiși în judecată sau cercetați penal ar putea scăpa de acuzații datorită prescripției. Cu alte cuvinte, pentru a exonera câteva nume cunoscute implicate în marea corupție, de pildă în cazul Hidroelectrica, vor fi favorizate multe alte categorii de infractori, cu urmări greu de calculat pentru întreaga societate. Întocmai cum a încercat și Dragnea.
De aceea vorbeam despre restaurație, fiindcă asistăm la iertarea și albirea unui corp de infractori cu relații întinse în vechiul regim și cărora le datorăm starea jalnică a României de azi.
