Ministerul Educației a schimbat criteriile de acordare a burselor școlare, printr-un ordin publicat marțea trecută în Monitorul Oficial. Bursele de merit se acordă, începând cu semestrul II al acestui an școlar, pentru elevii cu medii peste 9.50, față de 8.50 cum era până acum. Bursele de studiu vor fi acordate celor cu media între 7.50 și 9.50, în loc de 7.00 – 8.50, cum era pragul în ordinul precedent. Pare să fie o măsură benefică – „să pună mâna pe carte”, auzim asta tot mai des – dar nu-i așa. Măsura afectează peste 700.000 elevi din țară, iar urmările nu vor fi cele scontate, cu siguranță.
Mai multe asociații de elevi, din șase regiuni inclusiv București, au anunțat că vor ataca în instanță ordinul ministrului, apreciind că „Ministerul Educaţiei tocmai ce a decis să priveze zeci de mii de elevi de dreptul la educaţie, printr-un masacru al burselor şcolare”, dar este greu de crezut că au vreo șansă de reușită.
Încolțit, ministrul Cîmpeanu pretinde că bugetul pentru bursele elevilor este de aproape patru ori mai mare în acest an faţă de 2020 și că în anul şcolar trecut, 347.000 elevi au avut medii mai mari de 9.50, mult mai mulţi decât erau eligibili pentru bursele de merit. Mai spune că în afara celor de merit există și burse de studiu, sociale și profesionale. Și, în final, dă vina pe condițiile total improprii de învățământ online, când evaluarea s-a făcut cu prea multă îngăduință.
Cred că acesta este un exemplu tipic de măsură heirupistă, luată dimineața pe nemâncate, după vreo noapte dormită prost. Câteva consecințe: media claselor va crește peste cât este deja artificial umflată; discrepanțele între elevii proveniți din familii nevoiașe și cei din familii medii (nu neaparat avute) vor deveni și mai mari. Și asta nu pentru că unii vor învăța mai bine, ci pentru că părinții mai înstăriți vor ști cum să pună presiune pe școli, iar directorii și profesorii vor lăsa de la ei. Și uite așa, pentru unii notele mai mici de 9 vor dispărea din catalog.
Prăpastia între rural și urban se va adânci și, nu în ultimul rând, va crește rata de abandon școlar. În loc să ceară ridicarea exigenței și măsuri cât mai obiective în procesul de evaluare, ministrul dă cu oiștea-n gardul propriei incompetențe, tăind din resursele și așa precare ale copiilor buni, pentru care cumulul bursei sociale cu una de merit era singura motivație, dar și șansă de a mai merge la școală.
Mai este în ordinul ministrului un articol care va suscita interpretări. Și anume, „Elevii de la cursurile cu frecvență din învățământul preuniversitar de stat beneficiază lunar de burse de performanță, burse de merit, burse de studiu și burse de ajutor social”, scrie în noul ordin, față de „Elevii de la cursurile cu frecvență din învățământul preuniversitar de stat pot beneficia de burse acordate din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat”, cum era scris în vechiul ordin. Eu deduc că potrivit noii reglementări bursele devin obligatorii pentru autoritățile locale, nu mai sunt facultative. În ordinul de ministru precedent formularea permitea autorităților locale să acorde sau nu burse elevilor, în funcție de cum votau consilierii locali. Vor vota acum, eventual în unanimitate, diminuarea salariilor în Primărie ca să aibă de unde da burse elevilor? Ce banc bun!
Dar nu este nici banc și cu atât mai puțin bun. Noile cuantumuri ale burselor sunt: 500 lei bursa de performanță, 200 lei bursa de merit, 150 lei bursa de studiu și 200 lei bursa de ajutor social. Pentru zeci de mii de copii, o singură medie mai mică de 8 sau chiar de 9 va însemna să nu mai poată cumula bursa socială cu cea de merit. Și, pe cale de consecință, să nu mai poată merge la școală, în „România educată”.
