După ce a aflat că a pierdut, Ludovic Orban l-a felicitat pe câștigător de la tribuna Congresului și a anunțat că va demisiona din funcția de președinte al Camerei Deputaților. Apoi a ieșit din hala unde s-a desfășurat votul și a rămas să vorbească cu susținătorii săi, aflați într-un cort de lângă pavilionul central al Romexpo. În fața colegilor săi care spuneau că nu pot continua cu Cîțu președinte, Orban a afirmat că: „Iohannis și serviciile au distrus partidul”, după cum transmite corespondentul postului de radio Europa Liberă prezent la fața locului.
„Preşedintele Camerei Deputaţilor are nevoie de majoritate de voturi, nu vreau să ne grăbim. Mergem în Parlament cu miniştrii pe care îi vom schimba, s-ar putea să fie şi profesionişti din afara politicii. Contăm pe experienţa lui Orban în perioada următoare, el are un rol important în PNL”, a răspuns premierul Cîțu nedumeririlor presei cu privire la viitorul imediat al partidului, al Guvernului și al Parlamentului. Premierul are la dispoziţie 45 de zile pentru a veni cu propunerile noilor miniştri în Parlament, după ieşirea USR PLUS de la Guvernare.
Așa s-a încheiat un congres care a lăsat țara neguvernată mai bine de o lună și din care singurul câștigător real a ieșit președintele Iohannis și nicidecum vreunul dintre cei doi combatanți. Liberalii au ratat patru ani de posibilă stabilitate, timp în care ar fi putut cu ușurință să-și impună agenda legislativă. PNL a ratat, de asemenea, ocazia să-și aleagă cel mai bun lider în funcția supremă din partid, lăsându-l din nou pe Klaus Iohannis să hotărască, așa cum a făcut și în primul său mandat, când a impus-o pe Alina Gorghiu, o decizie la fel de proastă ca şi cea de acum.
Cîțu a dobândit aproape 3.000 de voturi atât prin metode administrative cât și, mai ales, cu sprijin masiv de la Cotroceni. Cei mai mulți lideri din teritoriu au fost convinși cu bani de la guvern sau cu amenințări discrete privind posibile represalii. Alții au intrat în tabăra câștigătoare din servilism față de premier și față de Klaus Iohannis, de frica unor eventuale anchete sau din oportunism. Dar cine ar fi putut să exercite represalii și anchete? Șefi din serviciile secrete sau unii magistrați, controlați de la Cotroceni? De aici izvorăsc și acuzațiile formulate de Orban.
Nu ar trebui să fim chiar atât de interesați de luptele lor interne, dar nu avem încotro, rezultatele ne vor afecta atât imediat, pe termen scurt, cât și în ceea ce privește evoluția ulterioară a țării. Mă feresc să spun „pe termen lung”, datorită contextului internațional încâlcit și a nesiguranței geopolitice în care ne aflăm. Pe scurt, președintele Iohannis urmărește și încearcă să aplice și la noi agenda progresistă a actualei conduceri a Uniunii Europene și nu o putea face cu Orban, care este un conservator declarat.
Aceasta este și miza alegerilor din USRPLUS. Când am spus, acum doi ani, că scopul fuziunii dintre USR și PLUS a fost viitoarea închinare a partidului către Dacian Cioloș, care nu a putut să creeze singur o mișcare semnificativă pe eșichierul politic, prietenii useriști mi-au sărit în cap. Acum, alegerile preliminare au fost câștigate de Dacian Cioloș și, foarte probabil, Congresul formațiunii de peste o săptămână va ratifica acest prim tur de scrutin din partid. Cioloș este liderul Renew Europe, cea mai progresistă formațiune din Parlamentul European.
Iohannis a mai guvernat un an cu Cioloș, într-o colaborare aparent fără fisuri. Cu un premier marionetă, este foarte probabil ca acea echipă se se refacă. Principalele cereri ale USRPLUS, respectiv desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor în Justiție și desființarea pensiilor speciale, vor fi probabil puse în practică. Și odată cu alinierea la politica UE vor veni și banii promiși de Bruxelles pentru Planul Național de Redresare și Reziliență. Atunci, marea problemă a noastră nu vor mai fi fondurile, ci schimbările legislative. Cu un popor conservator în cvasi-majoritatea sa, dar cu lideri progresiști care dispun de toate mijloacele de coerciție, s-ar putea să ajungem la lupte de stradă.
