Din când în când, guvernanții își mai aduc aminte și de amărășteni, chiar dacă alegerile sunt încă departe. Se întâmplă zilele acestea, când în coaliția de guvernare au apărut ceva neînțelegeri pe tema contribuțiilor pe salariul minim. Din dorința de a scurta drumul către inima electoratului, dar și pentru a mai șterge din impresia de penibil lăsată după ce au fost cooptați la butoane, cei de la USR PLUS au venit cu proiectul „Zero taxe pe salariul minim”. E drept, prin vocea vicepreședintelui Camerei Deputaților, Cristina Prună, cei de la USR PLUS susțin că măsura a fost asumată de întreaga coaliție de guvernare, doar că au apărut niscaiva neînțelegeri. Dan Vîlceanu, ministrul Finanțelor, nu e de acord cu asta și spune că „odată ce ai creat o categorie care nu plăteşte taxe, toate celelalte vor dori să fie în aceeaşi situaţie.” Dacă ar fi vorba de o operă de-a lui Caragiale, afirmația asta ar fi în măsură să stârnească zâmbete. Din păcate nu e nimic de râs; trăim în țara în care guvernele s-au întrecut în a crea categorii de privilegiați care trăiesc bine pe spinarea fraierilor ce se încăpățânează să muncească cinstit. Raluca Turcan, ministrul Muncii, insistă cu creșterea salariului minim, dar tot efortul să fie lăsat în sarcina angajatorului, niciun sprijin de la stat.
Nu interesează pe nimeni că, în perioada crizei sanitare, sectorul privat a fost cumplit afectat. Peste 30% dintre societățile comerciale din România au înregistrat o pierdere cumulată de 33 de miliarde. De euro, mai exact. Informare de la BNR… În ultimul trimestru s-au înregistrat 17.000 de noi insolvențe într-o țară în care economia duduie cât să dea și la alții creștere. Cauza? Incapacitatea statului de a gestiona taxele și impozitele pe care le pretinde de la fiecare dintre noi. Asta a dus și va duce la creșterea birurilor. Când statul nu are bani, îi ia de la cetățeni, nimic nou sub soare.
Însă prin creșterea salariului minim guvernul dorește să-și ascundă nu doar interesele, ci și incapacitatea de a gestiona ceea ce i se pune la dispoziție. Creșterea salariului minim fără vreun fel de ajutor din partea statului înseamnă mai mulți bani la buget. Bani cu care să fie acoperite în special nevoile clientelei politice. Practica angajării „la gri” nu le e străină celor de la butoane – mulți dintre ei derulează și afaceri private în care își plătesc năimiții cu salariul minim la care mai adaugă ceva. Sunt sigur că „privații” din politică se împotrivesc cu strășnicie creșterii salariului minim, însă situația e atât de gravă, încât aleșii vor să forțeze albirea angajaților gri. Așa, să nu existe nuanțe. Pentru că, din punctul lor de vedere, patronii oricum le mai dau ceva celor care lucrează pentru ei. Nu ar fi mai corect ca surplusul să fie trecut pe fluturașul de salariu și impozitat ca atare? Când un angajat trebuie să aducă plus valoare de mai bine de o sută de lei pe zi pentru a i se putea asigura salariul minim actual, e cam dificil de estimat câți dintre cei care lucrează cu salariul minim mai primesc ceva bonusuri la gri, mai ales în perioada de pandemie, când multe afaceri au fost închise.
Fie că e vorba de forțarea albirii salariului, fie că e vorba doar de creșterea efectivă a acestuia, tot despre ticăloșie vorbim. Pentru că „albirea” salariului nu va duce la prosperitate pentru amărâți ci, din contră, la mai puțini bani în buzunar. Pentru un leu dat angajatului, angajatorul plătește un leu la stat. E mult, e incredibil de mult, în condițiile în care statul nu oferă mare lucru pentru ceea ce primește, vorbim de un efort pe care majoritatea întreprinzătorilor nu și-l pot permite.
Contribui cu 10% din salariu la Sănătate. Ce primești? Analize de zece lei pe an și spitale ce stau să se năruie. Vrei sănătate? Du-te la privat, acolo oferă servicii profesioniste, dar acestea costă. Și plătești din buzunar, nu plătește statul. Pentru virtuala pensie statul îți ia un sfert din salariu și, dacă vrei bani mai mulți când vei ieși din câmpul muncii, te îndeamnă să contribui la Pilonul III fără să ofere vreo facilitate. Asta pentru că la salariul minim nu te poți aștepta la pensie prea grozavă.
Da, statul vrea bani. Vrea bani fără să ofere ceva. Iar cetățeanul mărunt, sătul să tot contribuie fără să primească, acceptă cu bucurie varianta angajării la gri sau, în disperare de cauză, pleacă din țară. Asta dacă nu e suficient de disperat cât să rămână. După o vârstă, nu prea îți poți permite să începi o viață nouă când ești prea obișnuit cu cea veche.
Vreți mai mulți bani de la cetățeni, domnilor guvernanți? Mai întâi oferiți ceva pentru ceea ce încasați. Spitale în care să nu intri gâtuit de spaima că s-ar putea să te pricopsești cu infecții nosocomiale, școli dotate cu tot ceea ce e necesar, nu care să nu poată asigura nici măcar amărâtele de măști chirurgicale pentru copii. Șosele, siguranță, un mediu de afaceri corect, netarat de veșnicele contracte cu statul, din care au de câștigat doar unii. Chivernisiți responsabil ceea ce luați de la contribuabil și o să vedeți că, dimpotrivă, taxele ar putea fi scăzute, nu e cazul să crească. Dați dovadă de respect pentru cei care muncesc și v-au votat. Și o să fie mai bine. Mai bine pentru bani mai puțini…
