Din punctul de vedere al adversarilor, progresiștii sunt o sumă de idioți, spălați pe creier de către oculta mondială în scopul creării rasei unice urbane, îndobitociți și ascultători, care vor trăi după cum li se va dicta printr-un cip băgat în organism. Tot din punct de vedere al adversarilor, conservatorii sunt rămășițele unei populații rurale, bigotă, rudimentară și violentă, opacă la orice schimbări, chiar și la acelea care ar trebui să îi facă bine. Cele două tabere nu acceptă nuanțe între ele.
Așa și acum, cu anunțata nouă schimbare a cărților de identitate, care vor încorpora și cardul de sănătate. Marele scandal, care întărâtă rețelele sociale, provocând rupturi în familii, între prieteni și colegi, se învârte în jurul a trei litere: Sex sau Gen. Ce să scrie pe ele? Guvernul spune că Gen, fiindcă așa ne cere Europa, dar europarlamentarul Grapini (sic!) arată că nici vorbă și citează articolul potrivit căruia fiecare țară este liberă decidă cum vrea în acest caz.
De unde această dispută? Pare simplu: dacă ești de acord cu Gen, ești progresist neo-marxist, ba chiar sexo-marxist; dacă vrei să rămână Sex, ca și până acum, ești un retrograd care nu înțelege nimic din noua lume și mai bine mori. Nici între acestea două beligeranții nu acceptă nuanțe. Mă refer la interpretări, fiindcă între cele două mențiuni pe cartea de identitate nu există echivoc. Dacă rămâne Sex, dedesubt vor putea fi menționate doar două litere, M sau F. Dacă va scrie Gen, dedesubt va fi menționată una dintre literele M, F sau X.
Cu alte cuvinte, acceptarea de către societatea românească a mențiunii Gen ar echivala cu asumarea studiilor de gen, căci aceea este semnificația literei X. Un gen fluid, dintre cele peste 150 „identificate” de progresiști. Ghilimelele se datorează faptului că nici ei nu sunt de acord asupra numărului și definirii acestora. Adică azi poți să te simți „fără gen”, iar peste un an să fii „gen expansiv” (citate dintr-o lucrare universitară americană, foarte serioasă), în ideea în care – potrivit progresiștilor – genul este doar o convenție socială și nu un dat natural, cum este sexul unei persoane.
Disputa nu este doar una semantică, deoarece Sex în limba română înseamnă în primul rând Gen și mai apoi altele. Ea este una mult mai largă, fiindcă opune conservatorilor datele noii gândiri progresiste, adoptată de mai toți liderii din Occident, dar nu foarte populară în rândul maselor și complet repudiată în Europa de Est, cu accente asupra corectitudinii politice, a desacralizării culturii „albe” și a amestecului de rase și naționalități. De aceea, nu este nimic exagerat în a constata că aceste trei litere mărunte pe noile cărți de identitate vor arăta încotro vor să apuce liderii vremelnici ai țării. Doar ei, fiindcă pe români nu i-a întrebat, evident, nimeni despre o eventuală opțiune.
Conflictul a căpătat la noi și accente caraghioase: primarul general al capitalei și-a ridicat în cap toți progresiștii, care din homofob și fascist nu-l mai scot, fiindcă nu a aprobat desfășurarea marșului Pride („mândria de a fi altfel”, spune comunitatea LGBTQ+) pe Calea Victoriei, ci le-a propus trasee alternative. În schimb, primarul Timișoarei a anulat finanțarea festivalului florilor, mândria orașului, dar a aprobat marșul curcubeului (culorile sub care defilează Pride). De ce caraghioase? Fiindcă, între timp, capitala geme sub gunoaie, insecte, rozătoare, șantiere, praf și mirosuri grele, iar Timișoara nu a făcut nimic, niciun pas, înspre a se pregăti să devină capitală culturală europeană în 2023. Bine, trebuia să fie anul ăsta, dar a avut noroc, s-a amânat din cauza pandemiei, că altfel se făcea de râs.
Cât de nesfârșite sunt resursele neamului nostru? Ne certăm ca chiorii dacă să mergem cu progresiștii sau cu conservatorii, deși istoria recentă ne arată că indiferent cine-a fost la putere în ultimii 31 ani, noi am fost și suntem mereu pe primul loc la numărul de morți pe șosele, de morți în spitale și mereu ultimii la testele PISA. Pare că niciodată nu am știut care ne sunt prioritățile.
