După tragedia din noiembrie de la Piatra Neamț, în care zece persoane infectate cu coronavirus internate pe secția de ATI a Spitalului Județean au murit în urma unui incendiu, pompierii și specialiștii din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență au demarat controale la nivel național și s-au lăudat că au descoperit 1.921 de deficiențe legate de apărarea împotriva incendiilor. Așa, și? Au completat câteva mii de hârtii, au dat simbolic câteva amenzi (91) și gata.
Verificările au vizat aspecte birocratice, precum avizele și autorizațiile, dar și chestiuni punctuale precum instalațiile de detectare, semnalizare, alarmare și stingere a incendiilor sau dotare cu stingătoare de incendiu în secțiile de terapie intensivă. Din 1.392 de spitale publice sau private doar 310 au autorizație de securitate la incendiu iar alte 52 sunt autorizate parțial. Restul? „Știți, nu sunt fonduri”. Guvernul a afirmat atunci că va impune noi proceduri, adecvate sălilor ATI. Unde sunt? O țară întreagă a aflat acum două luni ce este un incendiu de oxigen, numai cei care ar fi trebuit să îl prevină – nu.
Toate manualele de folosire a oxigenului insistă asupra unor măsuri de precauție obligatorii. Toate avertizează că în apropierea măștilor conectate la tuburi aerul și toate materialele poroase din încăpere devin mai bogate in oxigen. În acest caz, orice mică flamă, chiar și de la frecarea a două textile sintetice, produce o ardere puternică și aproape instantanee. Ce era de făcut? Destul de simplu: toți directorii de spitale ar fi trebuit să instaleze sisteme de recirculare a aerului sau măcar să pună în sarcina cuiva ventilarea obligatorie a încăperilor respective, la intervalele stabilite de specialiști.
Pe ce s-au cheltuit fondurile alocate? Din 2018 și până acum, conducerea Institutului Matei Balș (unde un incendiu în secția ATI a ucis vineri dimineața șase pacienți) nu s-a ferit să facă afaceri cu firme controversate, unele fără experiență sau chiar fără angajați. De pildă, firma Hospital Technical Solutions, care s-a ocupat de rețeaua de oxigen a pacienților, este aceeași care i-ar fi oferit mită fostului ministru PSD al Sănătății, Sorina Pintea; o alta este Midan Fire Exit, care a primit sute de mii de lei pentru servicii de prevenție și stingere incendii, deși are zero experiență. Pe listă sunt și firme care trăiesc exclusiv din banii Institutului.
Cine să-i controleze? Alții, ca ei. Toate controalele sunt la fel: nu există probleme mari, mai o faianță, mai o țeavă, mai o rampă de acces. Toate constată că sunt necesare investiții de la buget apoi aplică o amendă convenabilă („știți, trebuie să ne facem datoria”) și gata, hai la masă, într-o atmosferă plăcută, în care se poate discuta informal. Iar hârtiile merg înainte, sunt pe ele zeci de semnături și ștampile, comisia verifică dacă dosarele sunt făcute corect procedural. Restul, nu e treaba ei. Cum ar fi că 98% din veniturile unității merg în salarii, din care 66% în plata posturilor de conducere.
Periodic, suntem martorii neputincioși ai unor tragedii ca cea de vineri. Activitatea de până acum a autorităţilor statului nostru ne-a dovedit că instituțiile sale nu lucrează în folosul tuturor cetățenilor ci doar în favoarea angajaților săi. Societatea civilă cere pe toate căile, de ani de zile, un management competent, fără numiri politice, cu limitarea interimatelor şi a numărului de mandate, precum şi o cheltuire eficientă și transparentă a banilor publici. Dar cine să o audă într-un stat capturat de rețelele transpartinice, locale și naționale, de tip mafiot?
