Alegerile locale au trecut, iar preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că mergem mai departe şi cu cele parlamentare, deşi pandemia de Covid-19 a izbucnit mai violent decât în primăvară, când au fost amânate alegerile locale.
Sunt doar două explicaţii, din punctul meu de vedere.
Prima, Covid-ul este mult exagerat şi boala nu este nici pe departe aşa de gravă cum încearcă să ne convingă guvernanţii pentru a-şi face mai uşoară misiunea conducând doar pe stare de urgenţă sau stare de alertă. E greu de crezut aşa ceva, pentru că vedem zilnic ce înseamnă Covid. Tot mai mulţi dintre noi avem cunoscuţi ajunşi în spital şi chiar care au murit din cauza maladiei pe care prea puţin o cunoaştem. În aceste condiţii, este greu să negi gravitatea Covid, dar, pe de altă parte, nu poţi să nu te întrebi de ce 80% dintre cei bolnavi sunt asimptomatici? Aceştia sunt bolnavi sau doar purtători ai virusului? E greu de răspuns la astfel de întrebări, pentru că, aşa cum spuneam mai sus, boala e încă prea puţin cunoscută. Cert este că pentru mulţi, poate prea mulţi, este şi fatală şi atunci nu înţeleg de ce ar trebui să mergem mai departe cu alegerile parlamentare, în condiţiile în care închidem restaurantele şi şcolile? Campaniile electorale şi nerespectarea de către electorat a celor mai elementare măsuri de protecţie nu sunt un pericol major la adresa societăţii? Vedem că explozia cazurilor de Covid-19 a venit la 10 zile după alegerile locale. Poate nu are legătură, dar dacă are?
Se arată cu degetul spre şcoli pentru cel de al doilea val al pandemiei, dar chiar şi profesorul Alexandru Rafila, epidemiologul care reprezintă România la Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), declara recent că „şcolile în sine n-au înregistrat foarte multe cazuri”. „Eu nu sunt îngrijorat de funcţionarea şcolilor propriu zisă, pentru că doar 1% dintre şcoli au trecut din scenariul verde sau galben în cel roşu, asta înseamnă că de fapt avem puţine cazuri în rândul copiilor”, spunea Rafila, subliniind că „problema e legată de faptul că toate activităţile continuă concentrat”, iar cu cât ai mai multe cazuri ai o transmitere comunitară mai intensă şi efectul de multiplicare este mult mai rapid. Sunt convins că lucrul acesta îl ştiu şi Klaus Iohannis, şi Ludovic Orban, dar mai ales ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru. Şi atunci de ce se încăpăţânează să meargă mai departe cu alegerile parlamentare, care presupun o campanie electorală în vârf de pandemie?
Cred că aici intervine a doua explicaţie. Liberalii şi reprezentanţii USR se îmbată cu succesul în alegerile locale de la Bucureşti, Braşov, Timişoara şi alte câteva oraşe mari. O analiză superficială, făcută pe termeni comparativi 2016-2020, arată o creştere substanţială a noii guvernări şi o prăbuşire a PSD, dar oare aşa să fie?
Dacă ne uităm la rezultatele alegerilor locale, vedem de fapt o reîncărcare a PSD în ultimele luni, care de la 22,5% la europarlamentare şi prezidenţiale a sărit cu aproape opt procente la puţin peste 30%. Apoi, despre PNL, în cel mai fericit caz, se poate spune că a stagnat, dacă nu chiar a pierdut puncte electorale importante, acum luând doar 34%, pe când Iohannis trăgea în urmă cu un an spre 38%. USRPLUS s-a dus de-a dreptul în cap, luând la locale aproape 7%, în condiţiile în care la europarlamentare avea 22,4%, aproape cât PSD, iar la prezidenţiale Barna a fost creditat cu 15%. Bine, cele două formaţiuni de dreapta mai adună ceva procente, pentru că, în unele locuri, au candidat împreună, dar rezultatele sunt mult sub aşteptări şi nu garantează o majoritate sigură după parlamentare.
Aici se pare că e şi cheia menţinerii alegerilor la 6 decembrie, ca PNL şi USR să nu se mai erodeze la guvernare, mai ales că vine o perioadă foarte, foarte grea. Mai ales că Guvernul are un cartof foarte fierbinte în braţe: creşterea pensiilor. Categoric guvernanţii nu pot să o pună în practică, iar pentru a nu mai pierde puncte electorale, atunci alegerile ar trebui să se facă la începutul lunii decembrie, înainte să se contureze bugetul pentru 2021, altminteri nici pragul de 30% nu mai este unul sigur pentru PNL.
