În urmă cu un an scriam despre modul în care guvernul PSD de atunci forja miliarde de lei în administraţiile locale, în special cele conduse de social-democraţi, pentru reechilibrarea bugetului și stingerea unor arierate.
Ne apropiem de sfârșitul anului 2020, dar mai ales de două rânduri de alegeri foarte importante pentru viitorul nostru, iar guvernul liberal își stinge „datoriile” către primari. Atât ai lor ăia vechi, cât și ai lor ăia noi, adunați de pe la PSD.
Nota de plată politică, a migrației și a statorniciei, se ridică la aproximativ 1,33 miliarde de lei. Atât a aprobat în ședința de joi guvernul pentru comunitățile locale. Vehiculul prin care se face plata e același ca și cel preferat de Liviu Dragnea, Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei (MLPDA). Banii, potrivit unui comunicat MLPDA sunt pentru investiţii în comunităţile locale, dar Dragnea spunea altceva acum doi ani când îi umplea pe primari de bani și actuala putere îl punea la zid?
Toți vorbesc de investiții în comunitățile locale, care, de cele mai multe ori, nu sunt coerente sau corelate cu nevoile primare pentru dezvoltarea acestora. Nu au studii de impact, nu sunt prioritizate, iar lista „nu”-urilor poate continua mult și bine.
Cei peste 1,33 de miliarde de lei din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, distribuiți prin MLPDA vor fi folosiți pentru plata cheltuielilor curente, adică salarii și facturi la utilități, dar și cheltuieli de capital, adică investiții, în 2.858 de unităţi administrativ-teritoriale (UAT), comune și orașe, din toate judeţele ţării. „Decizia a fost luată întrucât respectivele localităţi nu au capacitatea financiară de a susţine integral din bugetele locale asigurarea cheltuielilor de funcţionare ale primăriilor (salarii, iluminat, telefonie etc.), de finanţare a instituţiilor publice (învăţământ, poliţie locală, obiective culturale etc.), pentru plata furnizorilor de bunuri şi servicii, precum şi pentru continuarea unor proiecte care se aflau în derulare”, se spune în comunicatul MLPDA, acreditând ideea unui faliment generalizat al administrației publice locale, dacă ținem cont de faptul că sunt 3.228 de UAT-uri de toate.
Situația însă e mai complexă și trebuie privită din mai multe unghiuri.
Primul este multitudinea de UAT-uri.
O reformă administrativă se impunea de mult, dar pentru aceasta este nevoie de voința a două-treimi din Parlament, ceea ce e greu de crezut că se va realiza vreodată. La ora actuală avem 2.862 de comune, potrivit site-ului MLPDA. Sunt extrem de multe. Dacă ținem cont că 40% dintre ele au o populație statistică, pe hârtie adică, sub 3.000 de locuitori, iar dacă ne raportăm la cele care au o populație sub 5.000 de locuitori, procentul crește spre 75%, atunci se impune de urgență o reformă administrativă care să stabilească faptul că o comună trebuie să aibă o populație de minim 10-15 mii de locuitori, adică să rămânem cu 700-1.000 de comune la nivel național, adică undeva la 20-25 de comune la nivelul județului Botoșani. Atunci am avea o administrație mai suplă, cu cheltuieli de funcționare mai mici și care ar putea atrage mai ușor fondurile europene și cheltui mai eficient banii publici. Aceste comune ar trebui să se organizeze în jurul unor poli de dezvoltare pentru a deveni cu timpul eficiente din punct de vedere economic.
Al doilea unghi îl reprezintă modul politic de a gândi administrarea României.
Încă de la creionarea bugetului pe acest an s-a vorbit că sumele alocate administrației locale sunt insuficiente. Atunci guvernanții au afirmat că le vor suplimenta la rectificare și că așa s-a întâmplat în fiecare an. În realitate, guvernanții au încercat să paseze greul pe umerii autorităților locale, iar la rectificare să-i aibă pe primari în mână. Astfel, aceștia vor nu vor trebuie să rămână fideli sau să se apropie de partidul de la putere, altminteri rămân fără fonduri și implicit își sabotează mandatul. Acest lucru s-a întâmplat mai abitir în acest an, când au loc alegerile locale. Prin ultima alocare bugetară s-a răsplătit fidelitatea și apropierea de partid, aceasta fiind doar o primă tranșă. Cea mai importantă va veni înainte de generale, pentru că, nu e așa, în funcție de numărul parlamentarilor un partid știe cum va juca în următorii patru ani. Iar PNL știe acest joc!
