Aşa poate fi parafrazată, pe scurt, situaţia actuală din PSD Botoşani.
Datele problemei sunt, în general, cred cunoscute de toată lumea, dar să le reamintim pe scurt. Totul a început acum cinci ani, după demisia lui Andrei Dolineaschi de la şefia organizaţiei judeţene a PSD. Doina Federovici a preluat funcţia de preşedinte cu titlul de interimar. Pe atunci, Macaleţi era prefect şi nu putea activa în partid, aşa că, până a fost ales preşedinte al Consiliului Judeţean (CJ), totul a fost bine şi frumos. După acest moment însă, odată cu prelungirea interimatului Doinei Federovici la şefia PSD Botoşani, între Macaleţi şi aceasta s-a iscat lupta pentru putere. Mai întâi a fost nevăzută, dar apoi, odată ce gruparea Federovici a prins mai multă forţă, recunoaştere şi trecere la nivel naţional, mai exact la Liviu Dragnea şi apoi la Viorica Dăncilă, a devenit din ce în ce mai acerbă şi chiar brutală.
În jurul preşedintelui interimar al PSD s-au adunat deputaţii Marius Budăi şi Costel Lupaşcu, senatorul Lucian Trufin, dar cel mai important, majoritatea organizaţiilor din judeţ în frunte cu cele de Botoşani, condusă de Mihai Tincu, şi Dorohoi, condusă de Dorin Alexandrescu.
Tabăra Macaleţi i-a avut în prim-plan pe deputaţii Răzvan Rotaru, Tamara Ciofu şi Mihaela Huncă, ultima trecând între timp la partidul lui Ponta. Organizaţiile locale care i-au oferit sprijin au fost puţine şi nu tocmai cele mai performante ca număr de voturi, în schimb acesta a reuşit să-şi apropie oameni puşi de partid în posturi cheie, precum Liviu Toma, vicepreşedintele CJ, Gabriel Hârtie, inspectorul general al IŞJ, Narcis Ştefan, preşedintele Consiliului de Administraţie al Nova Apaserv, Albert Tanasă, managerul al Nova Apaserv, şi Vasile Halasanu, preşedintele Adi Aqua, toţi ajunşi la Pro România.
Chiar dacă şi-a pierdut din forţă, Costică Macaleţi, aflat acum în pragul pensionării, nu va accepta niciodată să fie dat la o parte ca o măsea stricată. El are destulă experienţă şi este destul de lunecos, astfel încât să speculeze orice situaţie pentru a-şi răpune adversarul, chiar dacă nu poate să o facă în „trântă dreaptă”. A aşteptat prilejul potrivit, care a venit odată cu lupta dintre cele două poluri de putere din judeţ, Dorohoi şi Săveni, care şi-au dorit să dea candidatul la preşedinţia CJ. Cum această confruntare, care se poate rezuma plastic Birta – Trufin, ar fi dus la ruperea PSD la nivel judeţean, de la nivel central i s-a impus Doinei Federovici să intre în competiţia pentru CJ. Aceasta a făcut-o fără tragere de inimă, pentru că e conştientă că o înfrângere în faţa lui Costel Şoptică va echivala cu sfârşitul carierei sale politice. Aşa s-a scris tot timpul istoria şi, mai mult ca sigur, aşa se va scrie şi acum dacă rezultatul nu va fi unul pe măsura aşteptărilor taberei Federovici.
În acest context, Macaleţi şi-a frecat mâinile de bucurie şi s-a înhămat din nou la luptă. Îi consiliază pe faţă pe Mihaela Huncă şi Liviu Toma, contracandidaţii Pro România la preşedinţia CJ şi la Primăria Botoşani. Chiar dacă aceştia nu au şanse, miza este să rupă cât mai mult din voturi, pentru a prinde atât consilieri municipali, cât şi judeţeni pentru a avea o zestre de negociere în vederea unei tot mai probabile alianţe între PSD şi Pro România. Jocul e şi mai pervers, Mihaela Huncă va muşca bine din voturile Doinei Federovici, iar lipsa de forţa a lui Cosmin Andrei la municipiu va afecta şi candidatura şefei sale la preşedinţia CJ. Şi totul spre satisfacţia lui Macaleţi. Şi ca să fie sigur că Doina Federovici nu va fi aleasa judeţului, Macaleţi i-a dat lovitura de graţie săptămâna trecută, când a semnat prelungirea evaluării la drumul strategic până pe 28 noiembrie. Astfel, sudul judeţului va rămâne în gropi şi doar nebun să fii să votezi cu cei care timp de patru ani nu au reuşit să ducă la bun sfârşit o licitaţie. Şi, pentru ca persoana care va trebui să plătească oalele sparte să fie clar identificată de toată lumea, Costică Macaleţi a anunţat că este dispus şi chiar va ieşi în campanie electorală cu Doina Federovici, pentru ca ea să beneficieze de asocierea cu el.
Nici nu se putea găsi o ilustrare mai potrivită pentru celebrul proverb: „Fereşte-mă, Doamne, de prieteni, că de duşmani mă feresc singur”!