Valul de angajări de neamuri pe post de funcționari este cel mai vizibil aspect al guvernării. Mai puțin vizibile sunt puzderia de agenții de care nu știe nimeni sau organizații fantomatice de care aflăm absolut din întâmplare. Niște sinecuri perfecte, un loc unde nu te întreabă nimeni nimic și ai o viață liniștită.
Ați auzit de exemplu despre Academia Oamenilor de Știință din România? Atenție, nu are nici o legătură cu Academia Română, e doar o șmecherie de trăit din banii publici. Zilele trecute, Camera Deputaților a votat reînființarea acestei instituții, de fapt refinanțarea, se votase anul trecut finanțarea din fonduri proprii, ceea ce a creat panică pe acolo. Mai fusese oprită finanțarea acum zece ani, de Daniel Funeriu, atunci ministru al învățământului, dar peste doi ani majoritatea parlamentară a votat din nou să curgă banul.
Președintele de acolo încasează 21.840 lei lunar, vicepreședinții și secretarul 16.640, iar membrii au indemnizații de mii de lei lunar. La astea se adaugă sporuri, beneficii și altele.
Europa Liberă a verificat lista membrilor și a dat peste un număr foarte mare de politicieni compromiși, anchetați în diverse anchete, plagiatori, turnători ai Securității. Dar veniturile sunt interesante, așa că nu s-au abținut să stea deoparte. Poate or fi și oameni normali printre ei, nu știu, dar ce am citit despre șefi m-a lămurit complet.
Un alt caz cu scandal este Institutul Levantului. E condus de Emil Constantinescu, fostul președinte, și a primit în ultimii doi ani câte un milion de euro pe an. Pe proiecte s-au dus 80.000 de lei anual, restul pe salarii, sindrofii și alte asemenea. Numai că angajații trebuiau să cerceteze civilizația Levantului, nu să trăiască precum boierii din Levant. Deputații USR au propus desființarea, însă pesediștii l-au salvat pe Constantinescu (pe care îl numeau pe vremuri Țapul) că cică nu se face să rămână așa, fără institut. Probabil au și ei niște neamuri angajate pe acolo, care cercetează de zor.
A mai fost o propunere de desființare a Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989. De această dată au fost împotrivă senatorii PSD. Știți cine conduce acolo? Președinte e Ion Iliescu, director general, Gelu Voican Voiculescu. Ambii puși sub acuzare pentru crime împotriva umanității exact în dosarul revoluției.
Bineînțeles, pesediștii au spus repede că Iliescu nu câștigă nici un ban din funcția aia. Așa este, Iliescu a avut grijă să fie sărac și cinstit, timp în care a permis apariția unui cancer care a copleșit România în ultimii 30 de ani.
Pentru că despre asta vorbim. Nu putem trata un pacient fără diagnosticul corect, iar ăsta e cancer, vorba unui personaj dintr-un film despre corupție. Și noi suntem celulele bolnave. Și ne comportăm ca atare. Nu doar politicienii fac asta, lor li se permite, pentru că noi toți așa procedăm. Dăm șpagă pentru încălcarea legii, atenții pentru a se trece cu vederea mici probleme. Presăm profesorii să pună note mari copiilor, deși i-a durut complet la bască de școală în ultimele două luni. Și multe, multe altele. E un mod de viață, în fond, de care nu ne putem debarasa.
Șeful PSD, Marcel Ciolacu, și-a angajat nepoata la Institutul Cultural Român. Fără concurs, fără nimic. ICR a ajuns pe mâna unui domn de la ALDE, apropiat de Tăriceanu, care i-a făcut un serviciu colegului de alianță. Simplu. Cine nu ar face la fel să dea cu piatra.
Pentru că e tot o chestiune de aritmetică și aici. Când numărul celor care vor dori să își lase copiii să se descurce onest, fără intervenții, va fi mai mare decât al celor care iubesc cancerul actual, atunci sistemul PCR va dispărea și institutele de mai sus se vor desființa. Până atunci, nu.
Pentru cei mai tineri, PCR înseamnă pile, cunoștințe, relații. Stilul în care funcționează societatea românească, adică.