Recunosc, am râs la anunțul Violetei Alexandru, ministrul muncii din guvernul Orban, că bugetarii lucrează, pentru că statul trebuie să funcționeze. Statul român era deja complet nefuncțional și blocat în proceduri birocratice mâloase, cu mult înainte de pandemie. De aceea, în această perioadă, funcționare e un termen mult prea pretențios.
Am scris de nenumărate ori despre bugetarul român. În marea majoritate a cazurilor a ajuns pe post cu pile, datorită faptului că e membru vajnic de partid sau a dat, pur și simplu, șpagă pentru a se angaja. Răsfățații acestei categorii sunt funcționarii publici, un fel de castă cu legi separate, oameni care au făcut un fel de cursuri speciale, drept pentru care se pricep la toate și ajung din director la regia de apă, șef la biroul de evidența populației, ca să dăm doar un exemplu apropiat județului Botoșani.
Nu scriu aici despre politica de cadre a unui partid anume, ci de un sistem, care încetinește România de 30 de ani. E drept, PSD are mare parte din „merit”, prin mărirea uriașă a salariilor în sectorul bugetar, ce a dus la supra-aglomerarea instituțiilor de stat și la faptul că a deveni angajat la stat a ajuns visul unei națiuni.
Cum să nu te amuzi când aceste personaje au ajuns în prima linie a luptei cu Covid-19? Mulți pe care i-am observat sunt pur și simplu furioși. Li se cere să ia decizii, să facă față situațiilor, să intervină. Chiar să muncească, adică. Ori nu a fost vorba de așa ceva la angajare. Când s-au angajat, le-a povestit unchiul sau șeful de partid că e un post călduț, unde o să piardă vremea opt ore și o să aibă leafă mare, tichete de vacanță, plus jumătate de an zile libere și concediu.
Despre angajații instituțiilor care chiar muncesc zilele astea am scris în ziar, îi găsiți acolo. Pentru restul însă, chiar nu înțeleg de ce mai trebuie plătite salariile alea babane. Adică ar fi utili banii în lupta cu pandemia, în loc să plătim niște domni care acum joacă Solitaire din pat, pe computerul de acasă, nu pe cel de la serviciu, și spun că fac telemuncă. Un șomaj tehnic cinstit ar fi o soluție onestă, mai ales acum, când economia privată se prăbușește.
Însă, buni, răi, așa cum sunt, pe ăștia îi avem. Ei sunt cei care trebuie să facă roata să se învârtă. Și ar fi un moment bun să li se ceară de către guvernanți să își câștige cinstit salariile alea duble față de cele din mediul privat. Că deocamdată nu prea au demonstrat nimic. Dar guvernul liberal învață, încet-încet, să se organizeze și cine știe.
Pentru început, am văzut șefii de la direcțiile publice de sănătate județene cum sunt depășiți de situație. Asta nu ar fi fost neobișnuit, că nu am mai avut așa ceva, însă oamenii sunt habarniști, pur și simplu (normal, pe undeva, vă dați seama ce sinecură faină era o slujbă la DSP?). Am mai remarcat și o teamă generală de a semna acte, de a lua hotărâri. Un exemplu bun ar fi cazul relatat de noi despre cum statul român ar fi putut avea deja 22 de aparate de testare în plus, ce erau destinate inițial pentru pesta porcină (dar merg și la Covid-19). Nu le are pentru că niște domni de pe la diverse organizații nu au curajul să semneze niște hârtii.
Exemple mai sunt nenumărate, dar eu vreau să spun că oamenii ăștia trebuie puși la treabă. Nu știu cum, recunosc, având în vedere resursa umană angajată pe posturi de decizie (sau nu) în sectorul bugetar. Ce se întâmplă acum cu munca și telemunca la stat e o comedie. Doar că e o comedie neagră, în care nu suntem doar spectatori, ci și victime.
Până să devină mai hotărât însă, guvernul liberal a recunoscut, chiar dacă indirect, calitatea oamenilor din teritoriu, numiți de ei sau moșteniți de la pesediști. Și a dispus să nu se mai furnizeze nici un fel de relații publicului la nivel local. Mai pe românește, le-au închis gura funcționarilor, ca să nu mai spună prostii.
După pandemia asta, cei care scapă nu trebuie să uite. Și să lupte pentru a schimba această stare de fapt. Avem nevoie de oameni pricepuți la stat. De un sector bugetar care nu e supradimensionat. Fără pile, neamuri, relații, fără familii întregi angajate într-o instituție. Dacă nici după perioada asta, în care incompetența ucide, la propriu, nu înțelegem asta, chiar nu mai avem nici o șansă.
Un aparat de stat performant, angajat pe bază de meritocrație, este extrem de important și în vremuri normale, darmite în vremuri de pandemie. Iar diferența este clară nu doar în România, ci și în statele europene. Comparați situația din Italia, Grecia sau Spania, de exemplu, cu cea din Germania sau din țările nordice. Ca să realizați cum au fost angajați funcționarii de la stat în țările respective și, mai ales, cât de buni sunt în ceea ce fac.
Dacă sunteți angajat la stat și nu vă regăsiți în caracterizarea făcută de mine, am vești proaste. Veți munci mai mult și veți fi pus să faceți cele mai dificile treburi. Pentru că piloșii, membrii de partid, neamurile ștabilor vor fi protejați. Evident, asta se va realiza nefiind puși să facă nimic. Dacă nu muncești, nu ai cum să greșești. Vă poate spune asta orice bugetar serios.
