„44 de accidente, 19 persoane decedate și 33 grav rănite… doar în ultimele 48 de ore!
Este FOARTE MULT, este EXTREM DE MULT!”. Aşa începe mesajul Ministerului Afacerilor Interne postat joi după amiaza pe o reţea de socializare. După care urmează îndrumări preţioase pentru participanţii la trafic, inclusiv „Dacă ești la volan și vezi acest mesaj, închide imediat telefonul… ești în pericol să faci un accident!”. Tare asta, cu dacă eşti la volan închide imediat telefonul. Păi altfel cum să recepţionezi mesajul şi să-l asimilezi într-o formă lipsită de pericol pentru restul participanţilor la trafic? Şi nu cumva e interzis să butonezi telefonul în timp ce eşti la volan? A, se admite, deşi e interzis, se mai practică.
Mesajul este însoţit de o imagine care, într-adevăr, face cât mia de cuvinte: un angajat al MAI cu ochii în lacrimi. O imagine surprinsă, foarte probabil, în momentul unei intervenţii dramatice.
Din păcate, am ajuns până acolo încât profilaxia cu imagini şi cu mesaje nu mai prinde, nu mai are nicio eficienţă. Zi de zi se produc tragedii pe şoselele din România, dar măsurile menite să stopeze fenomenul se lasă aşteptate. În locul unor acţiuni ferme, duse la extrem pentru că altfel nu se mai poate, cei de la MAI fac apel la participanţii la trafic. Mesajul, aşa cum este formulat, pare să se adreseze acelor şoferi care şi-au luat carnetul pe şpăgi, asta în condiţiile în care mulţi dintre aceştia întâmpină dificultăţi serioase când e cazul să citească un text de clasa a II-a. Cu ceva ani în urmă pe la ştiri a făcut senzaţie un şofer care nu ştia să citească. Cu cartea de circulaţie în faţă individul nu a fost în stare să identifice decât semnul de circulaţie „Drum cu prioritate”, deşi sub toate indicatoarele era scris ce anume înseamnă. Când a fost întrebat de ce nu citeşte, individul a spus că are emoţii şi, din cauza asta, a uitat să citească. N-am auzit ca, după acel incident de o gravitate covârşitoare, vreun poliţist să fi dat explicaţiile necesare. Caracatiţa funcţionează la toate nivelele şi o mână spală pe alta. Ce dacă pe şosele au fost scăpaţi mii şi mii de năuci care numai să circule nu ştiu? E mai rău chiar decât treaba cu recursul compensatoriu.
Şi, ca şi cum nu ar fi de ajuns modul în care au fost plantate seminţele răului, tot cei de la MAI au avut grijă de acestea, ocrotindu-le evoluţia hidoasă. Poliţiştii rutieri au dovedit întotdeauna o afinitate deosebită pentru şpagă, în loc să sancţioneze, au preferat să cadă la pace. E drept că, de ceva vreme, de când pot fi înregistraţi pe ascuns, unii dintre ei au înţeles că e de preferat să-şi facă treaba, dar ce ne facem cu cei care refuză să-şi schimbe năravul?
Justiţia are şi ea partea ei de vină la bilanţul de coşmar de pe drumurile patriei. Incidentele în trafic, inclusiv cele soldate cu victime, au fost mereu tratate cu indulgenţă. Majoritatea celor care manifestă dispreţ faţă de lege spun că ştiu ei pe cineva care le-a spus că-i scoate de la orice, numai de la moarte de om nu. Din păcate, de cele mai multe ori nu vorbesc în dodii. Judecătorii şi procurorii preferă să-şi vadă de chivernisirea personală, chiar dacă asta înseamnă să-şi bage degetele în ochii şi aşa orbi ai Justiţiei. Şi, când e cazul, trec şi peste moartea de om, că de acolo vine grosul şpăgii. Iar acum pretind pensii speciale pentru că sunt expuşi unor riscuri. Ai spune că sunt Falcone şi Borsellino, celebrii magistraţi italieni căzuţi în lupta cu mafia. Şi, fiindcă veni vorba de Giovanni Falcone şi Paolo Borsellino, cei doi nu au încasat salarii foarte mari şi, dacă ar fi ajuns la pensie, nici aceasta nu ar fi fost prea grozavă. Dar la noi se practică, în condiţiile în care salariile magistraţilor sunt uriaşe, mai primesc şi pensii speciale.
Despre parlamentari ce să mai spunem? Mereu au încercat să inducă ideea că poliţiştii rutieri sunt nişte nemernici care nu urmăresc altceva decât să încalce drepturile cetăţeanului. Din când în când câte un ales vine cu propunerea ca şoferilor să li se permită un păhărel înainte de a urca la volan, aşa, pentru că şi-n alte ţări e permis. Tot datorită parlamentarilor s-a ajuns în situaţia în care radarele trebuie plasate la vedere; cică poliţiştii îi persecutau pe bieţii participanţi la trafic. Rezultatul imediat? Şoferii îşi dau semne şi în câteva minute radarul devine piesă de decor. Nu întâmplător, cei care au emanat asemenea iniţiative legislative erau certaţi cu regulile de circulaţie. Despre rezultatul pe termen lung se vorbeşte ca după război.
Nu ştiu care este bilanţul de pe drumurile patriei după afişarea mesajului celor de la MAI, dar garantat nu s-a obţinut efectul aşteptat. Suntem prea recalcitranţi pentru a mai fi educaţi cu mesaje, e nevoie de acţiuni în forţă în care justiţia şi poliţia să colaboreze. Amenzi nesimţite, anularea permisului de conducere şi închisoare cu executare, astea sunt pastilele care ne pot însănătoşi, nu mesaje pe reţelele sociale. Din păcate, zilele acestea nu am văzut prea mulţi poliţişti rutieri în trafic. Poate au considerat că mesajul e mai mult decât suficient.
