Marius ILINCARU
jurnalist
Senatorul PSD Lucian Trufin a avut cu adevărat o iniţiativă bună pentru judeţ, probabil una care poate reduce cât de cât decalajul faţă de regiunile mai dezvoltate ale ţării, dar…
Da, există un mare „dar”, ca la orice iniţiativă bună care pleacă din această zonă.
Mai întâi, înfiinţarea Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară – Dezvoltare sustenabilă şi Integrată în „Ţara de Sus” (ITI „Ţara de Sus”) a fost folosită ca un vehicul de campanie electorală încă din momentul evocării ideii. Faptul că acesta se va adresa cu precădere zonei rurale şi micului urban este din start o idee păguboasă, pentru că a exclus Botoşaniul din discuţie, deşi municipiul reşedinţă de judeţ este la fel de sărac precum întregul judeţ şi concentrează peste un sfert din populaţia zonei. Apoi, publicul ţintă evocat de iniţiatorii ITI „Ţara de Sus” se suprapune peste cel al PSD din ultimele campanii, pentru că social-democraţii au realizat că în marile oraşe discursul lor nu mai prinde.
Lucian Trufin a încercat să estompeze acest aspect electoral, susţinând că actul constitutiv va fi semnat în proporţii aproximativ egale şi de primari PSD şi de primari PNL, doar că ştim foarte bine că, în această perioadă preelectorală, primarii, indiferent de culoarea politică, fac orice pentru a demonstra oamenilor că au făcut ceva pentru comunitatea pe care o conduc. Prezenţa primarului liberal de Botoşani, aflat într-un război deschis cu majoritatea PSD din Consiliul Local, la întâlnirea cu ministrul Fondurilor Europene a fost doar una de complezenţă, lucru transpirat foarte clar din discursul avut, şi, de fapt, rezultatul „lobby-ului” făcut de primarul de Săveni, Relu Târzioru, care a intermediat discuţiile dintre Cătălin Flutur şi Lucian Trufin.
ITI „Ţara de Sus” este, aşa cum recunoştea şi ministrul Fondurilor Europene, Roxana Mânzat, o chestiune încă de intenţie, pentru că mai trebuie făcuţi mulţi paşi, care cer timp, iar actuala putere tocmai asta nu prea mai are: timp. Nimeni nu garantează că, odată cu schimbarea puterii, iniţiativa, repet, una cu adevărat salutară, va fi continuată de viitoarea putere. Tocmai de aceea era o decizie strategică ca printre iniţiatorii proiectului să fie cooptat şi primarul liberal al Botoşaniului.
Aşa am impresia că trăim, din păcate, un deja-vu. Înainte de alegerile generale şi prezidenţiale din 1996, pe 22 octombrie, când situaţia politică din ţară era trasă la indigo cu cea de astăzi, judeţul nostru alături de Giurgiu şi Vaslui făceau obiectul HG 1.007, prin care Cabinetul Văcăroiu se angaja să facă un „program special privind unele măsuri şi acţiuni pentru sprijinirea dezvoltării economico-sociale”. Era vorba de 17 măsuri distincte, cele mai importante fiind: „valorificarea judicioasă a resurselor naturale”, „încurajarea investiţiilor prin deducerea din profitul impozabil, pe primii cinci ani, a cheltuielilor aferente realizării investiţiilor”, „scutirea de impozit, pe o perioadă de 10 ani, a investitorilor din mediul rural” şi „reducerea impozitelor şi a taxelor locale cu 30%” . Peste numai câteva zile Emil Constantinescu şi CDR au câştigat alegerile, iar de HG-ul Cabinetului Văcăroiu s-a ales praful.
Pe lângă toate acestea mai trebuie spus că, teoretic, la momentul actual, la nivel naţional, se discută de patru ITI, care ar trebui să împartă 1,5 miliarde de euro. Procesul de constituire al ITI va continua la nivelul întregii ţări, astfel că şi cota parte din finanţare va scădea.
Şi ca şi cum toate acestea nu sunt de ajuns, noi nu avem nici capacitatea de a cheltui banii europeni, a se vedea finanţarea pierdută pentru Teatrul „Mihai Eminescu” sau cea pe cale de a fi pierdută pentru axa rutieră strategică. Aşa că ITI, chiar dacă este o chestie deşteaptă, este doar o poveste frumoasă. Momentan!