Virgil COSMA
jurnalist
Conformându-se, oarecum, votului din 26 mai, parlamentarii Opoziției au depus săptămâna aceasta o moțiune de cenzură împotriva Guvernului. Dezbaterile și votul se vor desfășura marți, 18 iunie, în plen, începând cu ora 16. Deși, potrivit declarațiilor publice, PNL, USR, PMP, UDMR și doi sau trei parlamentari de la minorități vor vota pentru demiterea Cabinetului Dăncilă, nu este de ajuns. Ar mai fi nevoie de cel puțin 20-30 de trădători din PSD sau ALDE pentru ca moțiunea să treacă. Astfel că aproape nimeni nu-şi mai face iluzii că am putea să avem un nou guvern sau să mergem spre alegeri anticipate.
Multă lume a crezut că, simțind iminența dezastrului, valuri-valuri de parlamentari din binomul puterii vor dezerta în brațele socialiștilor moderați ai lui Ponta sau chiar la liberali. Nici vorbă. Interesele imediate sunt mult prea mari. Rudele şi amantele înfipte în funcţii publice cu salarii grase, în consilii de administraţie, contractele cu statul umflate de câte trei-patru ori şi multele celelalte avantaje dobândite în anii din urmă sunt mai importante. Fiind puși în pâine sub supervizarea directă a grupului infracțional care a condus țara, toți acești răzgâiați ai pilelor de partid sunt perfect conștienți că nici la Pro România și nici la PNL sau la alt partid nu mai pupă nici o fărâmitură. Și atunci, chiar cu riscul prăbușirii definitive a PSD și ALDE, față de care oricum nu au avut vreun alt atașament afară de căpătuirea imediată, vor merge încolonați până la ultimul rând și până la ultimul ban posibil de luat.
Curentul de opinie anti-moțiune, vizibil și printre unii opozanți chiar semnatari formali dar neconvinși ai moțiunii, spune că PSD-ALDE trebuie lăsate să se dezintegreze singure, prin prisma dezastrului economic, social și moral pe care l-au produs. Un fel de „lasă-i să facă țara praf, să-i urască lumea, că după aia oricum câștigăm; iar toate viitoarele dificultăți – vizibile de pe acum – care vor veni, le punem pe seama grelei moșteniri”. Cam asta a fost rețeta mai tuturor guvernărilor din ultimii 29 ani. Mai există și teama, tot printre opozanți, a repetării scenariului guvernării Cioloș: într-un parlament fără majoritate parlamentară certă, guvernul va deveni sacul de box al PSD și ALDE: „noi v-am dat bani, ăștia vi-i iau”. Ar urma un război zgomotos, cu circ, insulte și potop de minciuni, între parlament şi guvern, care se va răsfrânge, evident, asupra populației. Deși justificată de teama reacției populare în fața unei crize care se arată a fi inevitabilă, această atitudine poate să pară ușor iresponsabilă, fiindcă rolul opoziției a fost, de când s-a inventat parlamentarismul, să dărâme puterea și să-i corecteze greșelile.
De ce spun că se apropie, inevitabil, o criză? Fiindcă BNR, încă o instituție credibilă, arată că deficitul de cont curent a crescut cu o treime în primele patru luni, pe fondul deteriorării balanţei bunurilor şi al scăderii investiţiilor străine. Balanţa bunurilor a consemnat după primele patru luni un deficit uriaș, fiindcă mare parte din consum este alimentată din importuri. Și balanţele serviciilor și ale veniturilor primare și secundare arată scăderi drastice față de anul trecut. Având în vedere nivelurile ridicate ale deficitului de cont curent şi ale deficitului bugetar, potrivit băncii centrale, România se îndreaptă spre dezechilibre macroeconomice majore. Dincolo de limbajul tehnic, asta înseamnă iar inflație, iar scumpiri și – cel mai grav – scăderea puterii de plată a statului.
În cursul vizitei de acum câteva zile, FMI i-a pus pe masă ministrului de finanțe Teodorovici rețeta cunoscută: concedieri, tăierea cheltuielilor în administrație, reduceri de costuri. Și este clar că asta va urma, fiindcă spirala împrumuturilor nesfârșite pentru plata salariilor crescute artficial nu mai poate continua. Ce se va întâmpla în această situație cu sutele de mii de cetățeni care au luat credite în baza lefurilor mărite? Cu zecile de mii de apartamente cumpărate prin programul „Prima casă”? Nu numai statul s-a împrumutat haotic, fără cele mai mici calcule de fezabilitate, ci și cetățenii care fie au crezut tot ce le spuneau Dragnea și ai lui, fie și-au spus că nu contează ce riscuri își asumă. Cert este că sunt toate întrunite deja toate premisele pentru scăderea consumului și, implicit, a încetinirii forțate a întregii economii, deoarece creșterea ei doar pe asta s-a bazat.
Degradarea mediului economic intern, ca urmare a măsurilor iresponsabile ale decidenților din ultimii doi ani, vine cum nu se poate mai prost pe o previziune aproape unanim acceptată de specialiștii lumii dezvoltate în privința unei noi crize mondiale. Bulversarea tratatelor economice internaționale, ciocnirile la vârf între economiile dezvoltate, crizele deja vizibile în țările cu economii emergente arată, toate la un loc, cum nu se poate mai rău. Așadar, speranțele în salvarea care ar putea să vină tot din Vestul Europei sau din SUA sunt și ele tot mai mici. Va trebui să ne descurcăm singuri. Cu cine? Actualul guvern merge cu viteză maximă drept înspre zid, un presupus guvern rezultat din succesul moțiunii de cenzură s-ar împotmoli în Parlament, iar alegeri anticipate nu putem avea mai devreme de februarie viitor. Ce ne mai rămâne? Dumnezeu cu mila.
