Ciprian MITOCEANU
scriitor
Campania pentru Parlamentul European începe să arate din ce în ce mai mult a glumă proastă. E cam greu să scapi de senzaţia că, de fapt, asistăm la o farsă de proporţii naţionale, una care a scăpat de sub control şi care ameninţă să ne conducă într-o dimensiune a ridicolului în care nu mai există nicio posibilitate de redresare.
Campionii grotescului sunt, fără îndoială, cei de la PSD. Care susţin sus şi tare că România merită mai mult. Aceasta este dimensiunea europeană a campaniei PSD pentru aceste alegeri. Însă în ţară, liderii PSD, strâns uniţi în jurul lui Dragnea, susţin că a venit momentul să ne luăm destinul în propriile mâini. Au scos de la naftalină patriotismul de sorginte comunistă şi zbiară că nimeni nu are dreptul să se amestece în treburile noastre interne. Cu alte cuvinte, să fie lăsaţi să-şi facă de cap aşa cum îşi doresc. Cât despre românul de rând, ce să mai vorbim? Pe nimeni nu interesează soarta lui. Cât despre părere, ce să mai vorbim? Deocamdată are voie să şi-o exprime, dar dacă nu se mai amestecă nimeni în treburile noastre interne nici măcar de spoiala asta de democraţie nu o să ne mai putem bucura.
Prin oraş au apărut banere care susţin că România merită mai multe fonduri europene. E cam greu să treci cu vederea faptul că liderii PSD s-au străduit din răsputeri să ne ţină departe de aceste fonduri care puteau fi accesate gratuit, singura condiţie impusă fiind cea de a fi cheltuite cinstit. Se pare că a fost mult prea mult pentru cei care au pretenţia că ne guvernează pentru binele nostru. Au preferat să nu acceseze fonduri decât să facă ceva care să nu le aducă în buzunare comisionul aşteptat. Pentru asta au intrat în politică, nu pentru binele semenilor. Dacă nu există paraîndărăt, nu există niciun farmec, nicio motivaţie. Gluma asta cu România care merită mai multe fonduri europene e de-a dreptul sinistră. României i s-au repartizat fonduri consistente, dar aleşii au preferat varianta parteneriatelor publice-private. Şi se vede ce a ieşit…
Sunt curios care e părerea membrului simplu de partid despre ceea ce se întâmplă cu alegerile astea europarlamentare. Acel membru pe care liderii au pretenţia să-l folosească pe post de masă de manevră, considerat a fi doar o oaie care trebuie să execute ceea ce i se cere de la centru. Cei de la PRM şi PNŢ au anunţat, pe diferite căi, că vor susţine PSD, duşmanul de până mai ieri. Membrii de partid şi simpatizanţii – câţi or mai fi – ar trebui să percuteze la comanda liderilor şi să voteze cum li se cere de către liderii care au pretenţia să fie ascultaţi întocmai. Faptul că ei au pactizat cu duşmanul politic pentru interese personale ar trebui să le fie trecut cu vederea.
Oare ce părere are membrul PSD – ăla cu state vechi în partid, care a crezut în gargara liderilor şi chiar s-a chinuit pentru partid – când vede că lista pentru europarlamentare e plină de personaje care, până mai ieri, nu erau în partid? Practic, unii s-au înscris în partid dimineaţa şi până la amiază erau pe listă. Ce părere are simpatizantul de rând de atenţia de care se bucură Carmen Avram, care a prins loc eligibil pe listă şi, dintr-o dată, a început să arate o veneraţie de-a dreptul religioasă pentru faptele şi spusele Vioricăi Dăncilă? Şi nu e singura care se laudă că a descoperit valorile PSD după ce a intrat în partid doar pentru a fi trecută în capul listei. E aşa lipsă de oameni de valoare în PSD de s-a apelat la neaveniţi din afară? Întreb şi eu… Nu că aş simpatiza în vreun fel PSD.
Nici la inamici situaţia nu este mai strălucită. Cei de la PNL îşi bazează întreaga strategie electorală pe prezenţa lui Rareş Bogdan în capul listei. Jurnalistului i s-a repartizat ingrata misiune de a fi locomotivă de partid. Ca şi social-democraţii, liberalii sunt în pană cruntă de personalităţi politice care să determine omul să voteze o listă de privilegiaţi care va trăi pe picior mare în următorii cinci ani.
Şi pe o listă, şi pe cealaltă, apar persoane compromise politic, despre mânăriile cărora presa a tot obosit să mai scrie. Prea puţini oameni de calitate pe locurile eligibile. Mai rău e că nici pe cele care nu oferă vreo şansă la trai pe vătrai nu apar oameni de calitate. Până la urmă era aşa de greu să pui acolo câteva nume decente? Măcar aşa, să dai impresia că ai listă de calitate.
Se pare că nu prea există astfel de nume. Pe liste apar oameni care nu au avut treabă cu partidul până acum. Fie că vorbim despre protejaţii liderului, ca în cazul PSD, fie că liberalii speră că Rareş Bogdan va face ceea ce întreg partidul nu e în stare. Oameni noi, mult prea noi. Nici măcar nu sunt oameni de calitate. Ce părere are membrul de rând în condiţiile în care lui i se cere să umble din poartă-n poartă pentru a aduna voturi, iar roadele vor fi culese de câţiva şmecheri prieteni la cataramă cu cine trebuie? Trepăduşii de partid, ar fi bine să puneţi câteva întrebări. Şi vouă, dar mai ales liderilor.
