Ciprian MITOCEANU
scriitor
Nici bine nu au finalizat proiectul de buget, că aleşii vorbesc despre punerea lui în practică, de unde se poate trage concluzia că dezbaterea o să fie doar o formalitate.
Aparent, viitorul buget arată bine, dar dacă privim mai atent observăm prea multe fisuri în faţada chituită pe repede înainte de amatori care visează doar să mai prindă o rundă la ciolan. Guvernanţii se laudă că, dacă proiectul de buget va fi adoptat, majoritatea ministerelor vor primi mai mulţi bani. Însă dacă ţinem cont de inflaţie, observăm că generozitatea guvernanţilor nu e chiar aşa de mare, ba dimpotrivă, unele ministere – cum e, de pildă, Ministerul Agriculturii – vor încasa mai puţini bani chiar dacă, la prima vedere, primesc bani în plus. Inflaţia, devalorizarea leului şi incapacitatea guvernanţilor de a gestiona banul public vor face ca, în final, bugetul mărit al Agriculturii să fie, de fapt, mai mic decât cel de anul trecut.
Există, desigur, şi ministere care pierd bani „pe faţă”, adică nici măcar nu vorbim despre acele aparente procente în plus faţă de anul trecut, ci primesc bani mai puţini din toate punctele de vedere, cum vor păţi Ministerul Energiei şi Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat.
Se bate tobă pe buget mai ceva ca de obicei, iar asta este oarecum de înţeles. Anul din care a trecut abia o lună este an electoral cu dublă miză. Pe de o parte vorbim despre alegerile pentru Parlamentul European, iar pe de altă parte, mai spre final de an, vor avea loc alegerile prezidenţiale. Mize uriaşe în ambele cazuri, iar coaliţia aflată la guvernare are tot interesul să scoată un scor bun la europarlamentare. Iar asta, în opinia aleşilor, nu se poate realiza decât aruncând cu bani în populaţie. Nu vorbim de investiţii, de refacerea insfrastructuriii, de crearea unui cadru economic favorabil şi de atragerea de fonduri. Nici pe departe; singurul interes este legat de atragerea cât mai multor voturi. Prin urmare n-ar trebui să mire faptul că, deşi Educaţia primeşte cu 46,7% mai multe fonduri decât anul trecut, aceşti bani vor fi utilizaţi în cea mai mare parte pentru leafa salariilor cadrelor didactice şi nu pentru revitalizarea învăţământului naţional. Şi aproximativ la fel stau lucrurile la Sănătate, care şi ea se bucură de un aparent buget record. Iar dacă pomenim de Ministerul Fondurilor Europene şi cel al Economiei stârnim invidie; cele două ministere pot primi, dacă proiectul este adoptat, bugete cu peste 100% mai mari decât anul trecut.
Însă e posibil ca atât de mediatizata dezbatere publică – căreia i s-a făcut la fel de multă publicitate ca şi proiectului de buget – să lungească adoptarea bugetului pe anul în curs. Asta pentru că, în ciuda declaraţiilor pline de optimism cu care încearcă să-i îmbrobodească pe alegători, guvernanţii evită să ofere răspunsul la cea mai importantă întrebare atunci când vine vorba de buget: De unde bani?
Da, de unde bani? Proiectul de buget pare generos alcătuit şi se bazează pe o creştere economică de 5,5% – o aberaţie, dacă ţinem cont ce adevăratul context economic şi politic. Cum anume va creşte cu atât de mult economia naţională în condiţiile în care agenţii economic falimentează pe capete sau îşi mută afacerile în alte state? Şi să nu uităm de inflaţie, pe care guvernanţii o văd în scădere. Cică la sfârşitul anului o să ajungă pe la 2,8%. Pariu că n-o să fie nici pe departe aşa?
Guvernanţii nu doar cred în existenţa statului paralel – trăiesc în el. Cifrele pe care se fundamentează proiectul de buget sunt nerealiste, iar prognozele nu le aparţin specialiştilor, ci unor indivizi pripăşiţi prin ministere. În timp ce specialiştii trag semnale de alarmă privitoare la devalorizarea leului şi inflaţie, fericiţii de la guvernare vorbesc despre inflaţie sub 3% care, culmea, mai e şi în scădere. Asta în condiţiile în care preţurile alimentelor de bază s-au scumpit chiar şi cu 50% în cursul anului trecut. S-a mărit salariul minim cu vreo sută de lei. Asta în condiţiile în care preţurile la pâine, ouă şi unt au explodat.
Iar bani la buget nu se prea văd. Nu prea mai produce nimeni, iar cel care mai are curajul să investească în România este spoliat de stat cu tot felul de taxe şi impozite. Aleşii nu mai ştiu de unde să scoată bani; făuritorii de bancuri au zvonit că ANAf le-a trimis decizii de impunere copiilor care au fost cu colinda. Nu râdeţi, mai e puţin şi se ajunge şi acolo.
Bugetul înseamnă bani, dar guvernanţii nu vor să investească pentru a ajuta mediul de afaceri. Semnificativ este faptul că, în proiectul de buget, Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat are alocat cu aproape 30% mai puţini bani. Iar dacă adăugăm în ecuaţie şi inflaţia, se va ajunge la un buget cât jumătate din cel de anul trecut. Cu alte cuvinte, pe întreprinzător nu-l ajută nimeni.
Vom avea buget, asta e sigur. Dar tare bine ar fi să mai avem şi nişte bani. Şi, la final, ţin să mai fac o precizare: ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, îi îndeamnă pe români să-şi scoată banii din bănci şi să împrumute Guvernul. Ceea ce trebuia de demonstrat, a cam fost demonstrat.
