Oameni buni, nu mai fiți fraieri!

Cătălin MORARU
redactor șef

Acest text este adresat (în special) pensionarilor. Scris cu respect și fără dispreț. Trebuie citit, chiar dacă nu veți fi de acord cu ce citiți. Sau tocmai de aceea.

Pentru început, trecem în revistă niște cazuri din Botoșani.

Cazul 1 – mama mea primește un telefon. Că eu am făcut accident, fosta soție în spital cu picioarele rupte. Vine la ea acasă un om îi dă la telefon o femeie care plânge, etc. Rezultatul: mama îi dă respectivului (un necunoscut, deci) toți banii din casă, economisiți de când hăul, din pensia ei amărâtă. I se spune că banii erau necesari pentru Casa de Sănătate. Cum e posibil – necunoaștere a regulilor elementare de funcționare a sistemului de sănătate, deși ia rețete compensate lunar și e consultată gratis tot lunar, tocmai pentru că e asigurată.

Cazul 2 – O femeie răspunde la ușă, dă peste un cetățean care îi comunică “astăzi este ziua cafelei, nu vreți să participați la o tragere la sorți? Costă 100 de lei”. Nu mai știu ce era premiul, o basculantă de cafea, probabil. Femeia aduce fără nici o ezitare suta de lei, respectivul ia banii, spune la revedere și pleacă. Cum e posibil – nici o noțiune despre ceea ce înseamnă concurs, încasare de bani, chitanțe, regulament de concurs, etc. Deși urmărește zi-lumină emisiuni tv cu așa ceva.

Cazul 3 – Altă femeie. Răspunde unor bătăi în ușă. Doi bărbați: “Bună ziua, suntem de la gaz. Am venit să încasăm factura. 380 de lei”. Femeia spune că ea are mai puțin, oamenii spun că e mai mult “știți că s-a scumpit, doar”. Femeia plătește, respectivii îi dau un soi de chitanță de mână. Cum e posibil – lipsa completă de cunoștințe vizavi de facturi și chitanțe, modalități de plată a utilităților. Deși achită, cu conștiinciozitate, absolut toate datoriile.

Cazul 4 – Doi bărbați merg pe stradă. Unul din ei, trăgându-și de mânuță nepoata, îl  întreabă pe celălalt: ”Știi ce i-aș face lui Iohannis, dacă aș fi în locul lui Dăncilă?”. Este întrerupt de un tânăr care spune că e de la o agenție, caută copii pentru emisiuni-concurs de televiziune. ”Costă o sută de lei înscrierea”. Omul scoate imediat banii, semnează un contract, primește și chitanță. Mai mult, prietenul lui scoate și el o sută, plătește pentru nepoțelul care e acasă. Nu are la el poze, dar va trimite. Semnează contract, primește și el chitanță. Tânărul ia banii și pleacă. Cum e posibil – lipsa de cunoștințe elementare despre ce înseamnă contract și obligațiile ce decurg de aici (scria acolo că agenția ”încearcă, dar nu garantează participarea copiilor”).

Cele descrise mai sus sunt situații absolut reale, în detaliu, inclusiv cel ce descrie cazul mamei mele (care e profesoară de matematică, să fim bine înțeleși). Și s-au întâmplat recent. În toate cazurile de mai sus, cei rămași fără bani sunt pensionari.

Fără îndoială că mai știți scenarii asemănătoare, e o explozie de cazuri în oraș, ca în toată țara, de altfel. Avem de-a face cu 12.000 de oameni eliberați din pușcării. Autoritățile statului sunt complet depășite în materie de supraveghere sau integrare a acestor oameni. Care se apucă de ce știu mai bine și, conform statisticilor, 60-70% dintre ei se întorc la închisoare în câteva luni. De ce și cine le-a dat drumul e altă poveste, ne vom ocupa și de asta.
Pensionarii sunt ținte predilecte. Nu toți, dar destui. Și nu, nu mă număr printre cei care spun că odată cu înaintarea în vârstă te prostești. Poate mergi mai încet, dar minte încă ai, plus experiență de viață. Din varii motive însă, mulți pensionari cred tot ce aud. Să te lauzi că știi ce îi faci lui Iohannis, dar să îți ia banii un mucea abia ieșit din pușcărie? Ceva e în mare neregulă aici.

Haideți să vedem ce se poate face, până se gândesc Dragnea și compania să facă ceva. În primul rând, nu vă gândiți că nu vi se poate întâmpla așa ceva. Mamei i-am povestit cazuri scrise de noi în ziar, evident. A râs, că știe ea, să o las în pace. Iaca se vede că nu prea știe. Când a venit ăla și a luat-o repede, i-a dat și ultimul bănuț.

Cum tot paza bună e soluția, să trecem la sfaturi practice. Primul și cel mai important – nu deschideți ușa la necunoscuți. Dacă totuși ați făcut prostia să deschideți ușa, nu săriți imediat cu banii. Cereți un act de identitate înainte. Atenție, un act de identitate, nu o legitimație, legitimații poate face oricine. Cereți buletinul înainte de a da banii, nu după. Dacă îl cereți după, respectivii s-ar putea să vă sucească și gâtul.

În cazul în care faceți afaceri pe stradă, fiți circumspecți. Dacă interlocutorul vă grăbește, ceva este în neregulă. Dați un telefon, întrebați-vă prietenii, copiii. Chiar dacă votează cu USR.

La final o să vă rog să vă imaginați ceva. Imaginați-vă că Dragnea și lătrăii lui de la Antena 3 (sau ce politician vreți, din orice partid), vă bat la ușă, la fel ca ăia care zic că sunt de la gaz. Dar nu vă cer bani, ci voturi. Ce am povestit vizavi de precauții se aplică și aici. Stăm, cugetăm un pic, deși ei ne grăbesc și ne amenință cu diverse nenorociri. Nu sunt mari deosebiri, nu?

Din păcate, pensionarii continuă să rămână victime sigure mai ales din cauza acestei atitudini de genul ”lasă că știu eu mai bine”. ”Ignoramus” suna avertismentul ăla latin, nu? Adică nu știm, suntem ignoranți. Este valabil indiferent de vârstă. Dacă înțelegem asta, s-ar putea, culmea, să rămânem cu mai mulți bani în buzunar.