Marius ILINCARU
editor
În 2017, Finlanda a sărbătorit 100 de ani de existenţă ca stat suveran. Autorităţile de la Helsinki au găsit o metodă de a onora Centenarul lor, comparativ cu statul român. Filandezii au investit aproape 100 de milioane de euro în construirea Bibliotecii Centrale din Helsinki, cunoscută ca şi „Oodi”, care urmează să fie deschisă peste câteva săptămâni.
La Bucureşti, Centenarul dă bine doar în vorbele politicienilor şi poate cea mai mare realizare este „finalizarea” „la roşu” a Catedralei Mântuirii Neamului, ce va fi sfinţită în următoarele zile. Până la acest stadiu s-au investit 110 milioane de euro, suma necesară a fi alocată pentru terminarea lucrării nefiind nici măcar estimată sau dacă a fost estimată este ascunsă publicului pentru a nu scoate în evidenţă costurilor construcţiei faraonice dorite de un cler mai mult aplecat spre lumea businessului, decât spre spiritualitate şi mântuire. De un cler care, la fel ca politicienii, preferă să îndobitocească masele pentru ca să fie mai uşor de manipulat.
În rest, de Centenar, avem parte tot felul de manifestări, de o mai mică sau mai mare anvergură, organizate doar pentru „a marca momentul”.
Iar diferenţele între cele două lumi merg şi mai departe.
La ultima evaluare PISA, care măsoară nivelul de bază al cunoştinţelor elevilor de 15 ani la matematică, citire şi ştiinţe, România a ocupat locul 48 din 72. În schimb, cel mai bun scor din Europa l-a înregistrat… Finlanda. Şi asta deşi este recunoscută pentru faptul că elevii nu au uniforme, stau desculţi, învaţă în curte, nu au manuale şi nu primesc aproape niciodată teme pentru acasă. Însă, cei peste 5,5 milioane de locuitori ai Finlandei împrumută mai mult de 68 de milioane de cărţi pe an, adică, în medie, fiecare finlandez împrumută de la bibliotecă măcar o carte lunar.
Păcat că nu avem astfel de statistici şi la nivel de România, dar ce ştim din datele Institutului Naţional de Statistică (INS) este că, în 2016, la noi în ţară au fost închise 279 de biblioteci şi că, lunar, doar 3.500 de români, trec în medie, pragul Bibliotecii Metropolitane Bucureşti. Deci, nu este loc de comparaţie.
Fără supărare, dar de aici ni se trage şi nivelul de dezvoltare. O ţară închistată la nivel de Ev Mediu, în care cuvântul preoţilor este lege, nu o să aibă cum să progreseze niciodată. O ţară în care politicienii sunt puşi pe furat din orice domeniu, în care interesul naţional este ultimul pe lunga listă de priorităţi a aleşilor, în care se fac sau se abrogă legi doar pentru a favoriza infractorii nu are cum să o ducă bine niciodată. O ţară în care îşi bate joc de orice resursă pe care o are nu are cum să se facă bine şi este sortită unui destin tragic.
În schimb, o ţară deschisă spre ştiinţă, spre cultură, cum este Finlanda, nu are cum să nu reuşească să asigure un nivel de trai de invidiat cetăţenilor săi, iar statisticile nu mint. În prezent, Finlanda se regăseşte pe primul loc sau între primele locuri în peste 40 de clasamente internaţionale referitoare la diverse domenii.
Din păcate, noi nu am înţeles nimic în cei 100 de ani de la înfăptuirea statului român şi după cum se desfăşoară lucrurile se pare că nici nu vom înţelege.
