Cătălin MORARU
redactor şef
Ăsta e programul de guvernare al PSD. Iar pentru asta e necesară aservirea justiţiei. Viteza cu care se lucrează e dată şi de faptul că Liviu Dragnea vrea să scape de bulău. Ultima ordonanţă, 92, dată tot la urgenţă, este încă un pas (foarte mare, e drept) pentru îndeplinirea idealului pesedist.
Nu are rost să intrăm în tehnicalităţi juridice, această ordonanţă e o manevră politică, nu are nimic de-a face cu justiţia, dimpotrivă, un grup de persoane la putere legiferează în propriul interes, chestie care e interzisă de Constituţie, chiar la început, la articolul 2.
Dar să vedem ce se rezolvă cu ordonanţa şi legile justiţiei. În primul rând, blocarea DNA, DIICOT, etc prin plecarea procurorilor. Poate părea legitimă dorinţa ministrului Tudorel de a avea procurori cu experienţă acolo. Dar e o păcăleală, la fel ca aia cu puşcăriile pline. Schimbarea se putea face treptat, fără a paraliza activitatea instituţiilor şi oprirea cercetării în dosare importante (printre care şi dosarul lui Dragnea, normal).
Criza de personal din sistem va fi adâncită şi de posibilitatea de pensionare anticipată a magistraţilor, amânată până în decembrie. Un magistrat va putea ieşi la pensie după 20 de ani de activitate, cu o pensie mai mare decât salariul. Adică, un procuror se va putea pensiona la 43 de ani, de exemplu.
Apoi, se scapă de înregistrări, mandate de ascultare nu vor mai fi date decât în materie de terorism şi siguranţă naţională. Dacă în timpul ascultării se aud alte infracţiuni, acestea vor fi ignorate.
Mai sunt multe, dar importantă mi se pare puterea foarte mare pe care o va avea ministrul justiţiei. Practic, un om numit politic va interfera în procesul de justiţie la toate nivelele, de la numirea de procurori la sesizarea Inspecţiei Judiciare. Adică, mai pe româneşte, ajungem iar la vremurile când se hotăra la şedinţele de partid cui i se face dosar.
Odată obiectivele astea legislative atinse, se aplică reţeta Viktor Orban, preşedintele Ungariei. Acolo, după aplicarea acestor măsuri, s-a constatat, normal, un deficit de personal în justiţie. S-au organizat concursuri. Dar funcţionarii publici au fost favorizaţi. De exemplu, proba de concurs avea 100 de puncte, să zicem. Un funcţionar public avea 35 de puncte din oficiu. Pentru a se rezolva repede criza de personal, cică. Aşa au ajuns jurişti de primărie din mediul rural membri înalţi în magistratură. Şi a rezultat un corp de justiţie complet aservit preşedintelui Orban. Procesul ăsta de subjugare a justiţiei este în curs în toate ţările rebele din estul Europei (Polonia, Cehia, etc). Iar România intră şi ea în acest club deloc select.
Ce se mai poate face? Deşi am citit, de când e Dragnea la putere, mai multă legislaţie decât în 20 de ani de jurnalism, nu am să dau părerile mele, ci ale specialiştilor.
Guvernul să dea OUG 93 care să abroge OUG 92 (cam cum a făcut cu ordonanţa 13) – nu cred că o să se mai repete povestea, acum Tudorel şi Dragnea sunt pe cai mari şi premierul habar nu are pe ce lume este.
Avocatul Poporului să sesizeze Curtea Constituţională – Victor Ciorbea tocmai are veniturile mărite la 310 milioane de lei vechi lunar şi a plecat în concediu. Nu a delegat atribuţiile nimănui, aşa că instituţia e închisă.
Parlamentul să respingă OUG – parlamentul nu va lucra în regim de urgenţă să respingă o ordonanţă care îl ajută pe Dragnea, pentru că e majoritar plin de slugile lui Dragnea.
Preşedintele să sesizeze CCR – poate invoca un conflict constituţional, într-adevăr. Însă cred că Iohannis a pierdut trenul şi nu va face absolut nimic, decât dacă are senzaţia că va pierde un al doilea mandat.
Procurorii să conteste încetarea mandatelor în instanţă – pot face asta şi vor avea câştig de cauză datorită neclarităţilor din lege. Doar că durează foarte mult, ca orice proces în România. Şi secţia de procurori a CSM a spus ieri că ordonanţa nu ar trebui să se aplice retroactiv. Atenţie, e doar o recomandare, vizavi de conflicte de muncă, nu are caracter penal. Orice avocat va putea spune în instanţă că actele făcute de procurorii care nu au zece ani vechime la DNA sunt lovite de nulitate.
Deci, nu prea se poate mare lucru. De aceea cred că justiţiarii trebuie să îşi rezolve problemele, a venit vremea. Românii stau de doi ani prin pieţe, în frig, pentru independenţa justiţiei. A sosit timpul ca cei care lucrează în acest domeniu să prindă glas, să protesteze la această siluire la care sunt supuşi zilnic. Au sprijinul societăţii civile, fără îndoială, nici cei mai fervenţi simpatizanţi PSD nu vor să fie conduşi de hoţi. Vremea scrisorilor publice şi a protestelor, de o oră, pe scări la tribunal, a trecut. E timpul să li se audă vocea. Dacă le pasă. Deocamdată sunt doar cazuri singulare, mult prea puţine. Majoritatea aşteaptă să îi apărăm, în continuare, în stradă, în timp ce ei ne urmăresc la televizor. Doar că noi am cam obosit, oameni buni.
