Virgil COSMA
jurnalist
Campania pentru modificarea Constituţiei în sensul solicitat de Coaliţia pentru Familie a fost utilizată frecvent în ultimii doi ani de către coaliţia PSD-ALDE pentru a menţine sub control un anumit electorat. Dar şi pentru a acoperi cu mult zgomot mediatic alte intenţii sau acţiuni şi, nu în cele din urmă, ca o demonstraţie de putere. Politicienii din aceste două partide au tot resuscitat subiectul şi au ameninţat periodic că vor organiza un referendum. Însă, în contextul politic actual, acţiunea iniţiată de comunităţile neoprotestante şi îmbrăţişată imediat de bisericile mari – ortodoxă şi catolică – nu mai are legătură cu redefinirea conceptului de familie, ci a devenit o diversiune, un mijloc perfid de a evidenţia raporturile de putere în stat. Adică de a le da peste nas progresiştilor, cei mai vocali în campania „fără penali în funcţii publice”.
Senatul a adoptat în calitate de cameră decizională iniţiativa cetăţenească de revizuire a Constituţiei în sensul redefinirii familiei drept căsătoria dintre un bărbat şi o femeie. Legea a fost trimisă Curţii Constituţionale, care va trebui să dea un aviz. Dacă CCR dă undă verde revizuirii, va fi organizat un referendum pentru aprobarea revizuirii. PSD, în fapt Dragnea personal, vrea ca acest referendum să fie organizat pe 7 octombrie. Anterior, în mai 2017, Camera Deputaţilor adoptase iniţiativa cetăţenească de revizuire a Constituţiei, cu textul „familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor”, semnată de trei milioane de cetăţeni. Semnăturile nu au fost verificate vreodată şi nici validate, cum cere legea.
Tehnic, referendumul nu poate fi organizat pentru data anunţată decât cu mari lacune şi lipsit de instrumente de control. Nu este timp pentru desemnarea membrilor birourilor, achiziţionarea soft-ului şi stabilirea comunicaţiilor. În plus, legislaţia în domeniu nu a fost actualizată, iar acum coexistă mai multe acte normative, care se bat cap în cap: Legea referendumului, nr. 3 din 2000, completată cu Legea 208/2015 (referitoare la alegerile parlamentare şi la funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente) versus o decizie Biroului Electoral Central, din 2012, care stabileşte că, de fapt, se aplică Legea 35/2008. Sistemul românesc are două instituţii electorale, respectiv BEC – o instituţie temporară pentru fiecare scrutin şi AEP – instituţia permanentă, cea care asigură aplicarea legislaţiei, logistica, verifică finanţarea etc. Dar AEP nu face parte din BEC, adică singura instituţie care gestionează alegerile din 2007 încoace nu poate participa direct la decizii. Iar unde legile sunt confuze şi contradictorii se poate întâmpla orice, inclusiv măsluirea datelor.
Potrivit legislaţiei în vigoare, în acest moment referendumul este complet inutil. Codul Civil prevede la art. 258 al. 4, că „prin soţi se înţelege bărbatul şi femeia uniţi prin căsătorie”. Mai mult, printr-o decizie din iulie 2018, CCR a admis că dispoziţiile art. 277 al. 2 şi 4 din Codul civil sunt constituţionale în măsura în care permit dreptul de şedere pe teritoriul statului român soţilor – cetăţeni ai altor state – din căsătoriile dintre persoane de acelaşi sex, încheiate sau contractate într-un alt stat. Cum textul de la al. 2 este „Căsătoriile dintre persoane de acelaşi sex încheiate sau contractate în străinătate, fie de cetăţeni români fie de cetăţeni străini, nu sunt recunoscute în România” este indubitabil că CCR, recunoscând acestora numai un drept de şedere, a admis în fapt şi în drept că în România căsătoria se poate încheia numai între un bărbat şi o femeie, explicitând în clar şi sensul termenilor soţ şi soţie.
Revizuirea Constituţiei trebuie tratată cu seriozitate, nu e text de afiş electoral. De aceea spun că acest referendum nu este despre familie. Chiar dacă mai bun decât cel actual, textul propus este tot greşit, pentru că pune semnul egal între căsătorie şi familie şi induce ideea că dacă nu eşti căsătorit nu ai familie. Dar un bărbat şi o femeie care trăiesc împreună de mulţi ani fără a fi căsătoriţi şi au şi copii, ce sunt? Dar familiile monoparentale? Trebuia să se stabilească foarte clar statutul familiei, statutul căsătoriei. Ca alternativă, la Camera deputaţilor este depusă de multă vreme o propunere legislativă care instituie parteneriatul civil. Dar cine să o bage în seamă dacă aceea nu foloseşte la prostirea nimănui? A, funcţionează în majoritatea ţărilor europene? Păi noi numai spunem că vrem să fim ca ele dar nu facem nimic concret în acest sens.
„Sărbătorim” centenarul unirii fără punţi de legătură adecvate între provinciile istorice, cu mai mult de o treime din populaţie în stare analfabetism funcţional, lipsită de canalizare şi apă curentă şi cu cel mai scăzut nivel de trai din Europa, dezbinaţi mai rău ca pe vremea lui Iliescu de către un grup de infractori condamnaţi, dar înstăpâniţi peste ţară. În realitate, urmează să fie cheltuiţi peste 40 milioane euro, alocaţi deja în acest scop fondului de rezervă bugetară, conform Ministerului Finanţelor, doar pentru ca acest grup, dominat de Dragnea, să ocupe în continuare prim planul mediatic şi să-şi arate muşchii. O nouă manipulare grosolană, menită să crească fidelitatea unui electorat şi aşa captiv.
