Virgil COSMA
jurnalist
La începutul săptămânii, grupul de analfabeţi inepţi care ocupă temporar Palatul Victoria a adoptat, la ordinul lui Dragnea şi fără avizul CSAT, o ordonanţă de urgenţă privind rectificarea bugetului. Este vorba de bani în plus pentru baronii care începuseră să mârâie, aliniaţi în spatele preşedintelui PSD Bucureşti, Firea-Pandele. E un fel de a spune, în fapt au simţit momentul slab al şefului şi au ridicat miza pentru a-l susţine. Bani şi amnistie, asta au cerut pentru a merge mai departe în această formulă. Un fel de poker pe spinarea românilor.
S-a dovedit a doua zi că ordonanţa nu avea nici avizul obligatoriu al Consiliului Legislativ. Nu-i nimic, au publicat-o aşa – cum altfel, decât eronată? – după care au cerut Monitorului Oficial să publice o erată. Existenţa acestui Consiliu nu este doar o găselniţă pentru un snop de funcţii de tip sinecură, aşa cum funcţionează la noi. Instituţia ar trebui să verifice formulările, temeiurile invocate şi concordanţa cu dreptul intern şi internaţional a actelor normative propuse spre publicare. În realitate, zeci de legi din toate legislaturile, care trecuseră de Consiliul Legislativ, au fost respinse de CCR sau au fost corectate cu erate în Monitorul Oficial. Cum nici avizul preşedintelui – care o fi el – şi al CSAT nu sunt prevăzute în zadar. Ca şi numirea magistraţilor, a şefilor unor servicii sau alte atribuţii majore ale preşedintelui, acest aviz al său în CSAT face parte din sistemul de verificare şi balans al puterilor în stat. Nesocotirea lui duce foarte repede la demolarea societăţii democratice. Exemple imediate: Rusia şi Turcia.
Să nu ne facem iluzii. Dragnea nu numai că nu renunţă ci, fiind cu spatele la zid, este clar că va merge până în pânzele albe, cu orice risc, chiar şi acela al falimentării sau chiar dezintegrării României. Pentru el personal, ca şi pentru grupul infracţional care-l susţine, oricum nu mai contează. Planul e clar şi l-a detaliat în conferinţa de presă de sâmbăta trecută. Este vorba de ordonanţe de urgenţă pentru amnistie şi graţiere şi de preluarea serviciilor secrete. Dragnea i-a dat ordin lui Dăncilă să dea o ordonanţă prin care să „anuleze protocoalele şi efectele acestora” şi să găsească o cale pentru revizuirea sentinţelor în dosarele cu interceptări SRI.
A, există deja un precedent: un subofiţer de Jandarmerie condamnat anul trecut în primă instanţă la trei ani de închisoare cu suspendare pentru luare de mită a fost achitat în iulie 2018 de Curtea Militară de Apel Bucureşti. Instanţa a decis să anuleze probele obţinute de procurori prin interceptări de convorbiri telefonice. Motivarea: probele au fost culese ilegal, în baza protocolului secret de cooperare încheiat în 2009 între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) şi SRI, în vigoare la data faptei. Restul achitărilor cu acestă motivare vor veni, de acum, pe bandă rulantă. Nu pledez aici pentru continuarea unor abuzuri, însă acele protocoale (bune, rele, ele au fost justificate de lipsa dotărilor pentru interceptări ale organelor abilitate pentru anchete) erau în vigoare, legal, la data săvârşirii faptelor.
Pentru a face posibile aceste ordonanţe, care s-au împiedicat până acum de avizul unor ministere, Dragnea mai pregăteşte o OUG prin care să-i scoată din circuitele de avizare pe funcţionarii publici. Dacă la toate astea adăugăm demararea procedurii de revocare a procurorului general, care îi opune o rezistenţă îndârjită şefului PSD, impunerea în fruntea DNA a unei marionete pesediste, prelungirea prin ordonanţă a mandatului şefului Inspecţiei Judiciare, rechemarea ambasadorului George Maior şi presiunile pentru schimbarea lui Eduard Hellvig, avem dimensiunea exactă a restauraţiei şi, mai ales, direcţia ei, una pro-infractori, anti-Europa şi anti-SUA.
Îl mai poate opri ceva sau cineva pe Liviu Dragnea? Opoziţia e minoritară şi, cu excepţia unui grup de tineri naivi, aproape la fel de coruptă, lipsită de unitate şi incapabilă să răstoarne actuala majoritate. Preşedintele, deşi a intrat într-un război total cu PSD, are prerogativele deja tăiate. CCR a fost preluată şi nu mai poate constitui un factor de blocare a acţiunilor Grupului Dragnea. Şansa de a-l vedea stopat pe liderul PSD de propriii colegi este aproape nulă. Speranţa că primarul capitalei ar fi altfel este nejustificată, acolo e vorba doar despre un război personal. Demonstraţiile, chiar masive, au devenit doar prilej de lupte stradale, fără vreun rezultat legislativ.
Şi atunci? Uniunea Europeană, aşa şchioapă şi sfâşiată de controverse cum este, ne mai poate salva. Cu sancţiuni dure, politice şi economice. Fără banii de la Bruxelles şi împrumuturile externe, echipa de gropari ai ţării cade în cel mult o săptămână. E trist să doreşti ca ţara ta să fie sancţionată, mai ales că unele repercusiuni vor fi simţite şi la nivelul populaţiei, dar nu văd altă soluţie ca să nu devenim un bantustan, asemeni Venezuelei. Până la urmă, ar fi şi în interesul Uniunii, nu cred că vreunul din politicienii de acolo aşteaptă să-l vadă în capul mesei Consiliului pe ridicolul premier de azi al României.
