O lecţie de economie politică pur românească: de fiecare dată când guvernanţii se grăbesc să dezmintă ceva scăpat pe la presă sau televizor, nu durează mult şi se întâmplă. Se întâmplă taman acea nenorocire în privinţa căreia aleşii de la butoane ne-au spus să nu ne facem griji, că s-a interpretat greşit ceea ce nu au spus. Istoria asta s-a repetat de atâtea ori că n-ar mai trebui să ne facem iluzii cu privire la ce ne aşteaptă.
Pe la debutul crizei economice preşedintele jucător ne sfătuia să nu ne facem griji pentru că înspăimântătoarea criză nu ne va atinge decât tangenţial. Cât de perpendiculară s-a dovedit tangenta lui Băsescu s-a demonstrat în 2010, când s-au adoptat măsuri economice ale căror sechele ne afectează şi astăzi. Creşterea TVA, tăieri de salarii… Băsescu şi partidul lui nici măcar nu-şi mai aduc aminte. Noi însă suntem îndreptăţiţi să o facem.
Ceva mai aproape de zilele noastre cei de la NN pensii au fost amendaţi zdravăn pentru că au răspândit zvonuri alarmante. Li s-a sugerat să plătească şi să tacă, să mulţumească pentru că nu s-a întâmplat mai rău; în timp de război defetismul se pedepseşte cu moartea. Ce zvonuri nefondate au pus în circulaţie cei de la NN? Cică statul intenţionează să Privatizeze pilonul II de pensii.
Aleşii s-au grăbit să nege. Suspect de repede. Zilele acestea se vorbeşte tot mai mult despre acea naţionalizare a pensiilor private. Olguţa Vasilescu încearcă să ne convingă pe toţi că statul este cel mai bun administrator al sistemului de pensii şi că ea personal nu s-a înscris la Pilonul II. Minte cu neruşinare; crede că a fost singura care nu a dorit Pilonul II? M-am numărat printre cei care nu doreau pensie privată dar mi s-a pus legea în faţă. Trebuie să alegi. Dacă nu, alege statul pentru tine. Şi la câtă încredere am în stat am preferat să aleg singur la ce fond trimit contribuţia de pensii. Cei care nu au ales au fost înscrişi aleatoriu iar treaba asta o priveşte şi pe Olguţa. Sau poate că ea este deasupra legii…
Şi mai aproape de zilele noastre Robert Negoiţă – şeful asociaţiiei municipiilor a dat drumul la o dumă pe care s-a grăbit să o nege. Cică impozitele pe locuinţe ar trebui mărite de trei ori iar cele pentru birouri de şase ori. Şi dacă până acum valoarea de impozitare a unei locuinţe se înmulţeşte cu un procent cuprins între 0,08 şi 0,2% Negoiţă propune un procent unitar de 0,2% pentru întreaga ţară. Ţinând cont că până acum se mergea pe varianta minimă e de aşteptat ca impozitul pe locuinţe şi terenuri să explodeze.
Previzibil, Negoiţă are şi un mesaj pentru cei care nu sunt de acord cu modificările cerute de el. Cui nu-i place să plece în Madagascar. Acolo nu sunt taxe, nu sunt impozite… Evident, ne avertizează că nu există nici un sistem sanitar corespunzător aşa că mai bine rămâi în România. Unde ai impozite şi taxe dar cel puţin sistemul sanitar nu diferă foarte mult de cel din Madagascar. Asta a uitat să mai precizeze dar e de înţeles. Risca să defăimeze ţara. Madagascarul însă poate fi defăimat deşi Negoiţă ar trebui să se gândească mai bine. Dacă ajunge acolo şi se află că a defăimat…
Impozite mai mari. De la o vreme guvernanţii numai asta au în cap. Să ne taxeze mai zdravăn pentru că – am aflat mai mult decât am simţit – au crescut veniturile. Şi treaba asta trebuie taxată cumva. Ce contează că a crescut inflaţia şi cu salariile şi pensiile mărite (numai pentru unii, că nu a fost cum la toată lumea) se pot cumpăra mai puţine decât cu venitul de dinainte?
E firesc să plăteşti impozite şi taxe locale. Dar asta până la un punct. E nevoie de un buget pentru dezvoltarea comunităţii în care trăieşti. Însă cât timp tot bugetul se duce pe salariile primarilor, consilierilor şi cui se mai nimereşte eşti îndreptăţit să-ţi pui unele întrebări. De pildă de ce anume trebuie să plăteşti dacă toţi banii se vor cheltui doar pe salarii şi nu pe dezvoltare. Până la urmă rolul autorităţilor locale este să facă ceva în cămunitate. Dacă rolul lor se reduce doar la încasat salarii, nu mai bine ne descurcăm fără autorităţi? Ieşim mai ieftin. Cât despre dezvoltarea locală, ea oricum bate pasul pe loc. Dar în loc de soluţii viabile ni se cere să plăcăm.
Poate că o să plecăm cu toţii. Nu neapărat în Madagascar cum ni s-a sugerat ci în lumea largă. Să vedem cum o să vă descurcaţi fără noi. Sau mai bine plecaţi voi. Faceţi treaba asta preventiv, înainte să vă fabrice dosare statul paralel. Plecaţi! Nu vă fie teamă, România s-ar descurca mai bine fără voi. Mult mai bine. Şi Madagascarul ar prospera; poate transplantaţi acolo puţină organizare mioritică. Plecaţi! Şi nu vă mai întoarceţi.
