Potrivit unui studiu IRES, imediat după alegerile parlamentare de acum un an, majoritatea celor care au votat cu PSD au fost pensionari, şomeri şi persoane casnice, adică persoane în mare măsură dependente de alocaţiile financiare de stat. Cum a răsplătit partidul această fidelitate, ştiut fiind că aceste categorii sunt alegători fideli ai socialiştilor? Cu o enormă ţeapă.
Deşi era dată drept certă intrarea în vigoare a legii pensiilor de anul viitor, liderii majorităţii afirmă acum că trebuie să o amâne. Motivul? Care altul decât „greaua moştenire”? „Niciunul dintre noi nu ştia, nu avea dimensiunea grozăviei din interiorul sistemului de pensii din România. Absolut nimeni” – asta a fost singura justificare pe care a găsit-o Dragnea, de parcă ar fi intrat în politică de ieri dimineaţă şi l-ar fi pus cineva cu forţa să guverneze. Iar Tăriceanu, celălalt corifeu al coaliţiei, a răspuns în zeflemea junaliştilor care l-au întrebat cum s-a ajuns la această decizie de amânare din moment ce promisiunea era că actul normativ va fi gata anul acesta: „cu grijă”.
Cam asta e atitudinea şi cam la atât li se reduce capacitatea de guvernare. Fiindcă aceste afirmaţii denotă două explicaţii simple: prima este că nu mai au bani pentru măririle promise, după ce i-au tocat pe salarii uriaşe în administraţie şi pensii mai mari decât salariile pentru lucrătorii din MAI şi a doua – greu de crezut, dar adevărat – este că nu se pricep. Pur şi simplu nu au oameni capabili să pună ordine în haosul pe care l-au produs în sistemul naţional de pensii. Cu funcţionari numiţi pe veresie şi cu tinere consiliere din categoria top-model, rezultatul este cel pe care l-a anunţat Tăriceanu, cu o prost jucată inocenţă: „Legea pensiilor… vom lucra la ea anul viitor, aşa ne-am propus”. Liderul PSD a spus că noua lege pensiilor nu este prinsă în bugetul pentru 2018 deoarece nu a fost încă adoptată, spunând că nu este obligatoriu ca aceasta să se aplice de anul viitor.
Cum? Păi parcă era în programul ăla pe care numai şeful PSD îl ştia din scoarţă în scoarţă, cu măsuri şi termene precise, pentru neaplicarea cărora au fost demişi până acum un cabinet întreg şi alţi trei miniştri din al doilea. Din care umblă zvonuri destul de întemeiate că mai pleacă doi, taman cei implicaţi în scandalul amânării majorărilor promise pensionarilor, respectiv Ionuţ Mişa de la finanţe şi Olguţa Vasilescu, de la Ministerul Muncii.
Şi în timp ce Legea Pensiilor pentru milioane de români se amână, Camera Deputaţilor votează la foc automat o lege specială pentru un singur om, Victor Ciorbea, stabilind că pensia de serviciu a Avocatului Poporului se actualizează în raport cu indemnizaţia judecătorilor Curţii Constituţionale şi se impozitează potrivit legii. Proiectul – adoptat de deputaţi cu 167 de voturi pentru, 98 împotrivă şi 8 abţineri – mai prevede că dacă în urma actualizării rezultă o pensie de serviciu mai mică, Avocatul Poporului îşi păstrează pensia aflată în plată. Acum aveţi şi explicaţia amânării legii care privea aproximativ 4,5 milioane de oameni. Ceilalţi 500.000, până la aproximativ cinci milioane câţi avem în total, cumulează 45% din fondul total de pensii. Acum, inclusiv şi Ciorbea.
Şi de-ar fi numai atât. Şefii coaliţiei au mai dărâmat unul din stâlpii campaniei electorale, o scaldă la fel de senini şi cu scutirea de impozit pentru cei care au salariul sub 2.000 de lei „Scade impozitul pe venit de la 16 la 10%, iar pentru cele sub 2.000 de lei ramâne zero, cum era în programul de guvernare?” au întrebat nesuferiţii de ziarişti. „Da. Scade de la 16 la 10%”, a confirmat Liviu Dragnea. „Dar impozitul zero pentru salariile sub 2.000 lei?”, au insistat cei care întreabă în numele milioanelor de telespectatori şi cititori. „Altă întrebare!”, a fost expresia folosită de Liviu Dragnea în loc de răspuns. Detaliile au venit ulterior, de la ministrul de finanţe, Ionuţ Mişa. „Această măsură nu va fi implementată deocamdată”. La fel cum actuala majoritate lasă în suspensie şi intenţia de a face opţional Pilonul II de pensii, iar acum vine cu această taxare a fondului de salarii cu 2%, care scandalizează întreg mediul de afaceri român şi străin.
Cu aceste măsuri anti-dezvoltare, România s-a situat pe primul loc în UE la creşterea costului muncii în trimestrul doi 2017, la mare distanţă de următoarele state din clasament, potrivit unui comunicat publicat de Eurostat. Altfel spus, ritmul de creştere a costurilor cu munca a fost de peste zece ori mai mare la noi în raport cu Zona Euro. Ce înseamnă asta? Adio investiţiilor străine pe bază de salarii reduse. În lipsa acestei facilităţi, investitorii ar trebui atraşi cu infrastructura, calitatea mediului de afaceri, forţă de muncă bine pregătită şi altele. Avem sau pregătim aşa ceva? Nici vorbă.
În schimb ne plângem de Europa cu două viteze, fără să băgăm de seamă că noi moşim acum o Românie cu o singură viteză: marche arrier. Fiindcă repetăm cu seninătate evoluţia din anii 2006-2008, cu exact aceleaşi greşeli, respectiv creştere economică mare pe consum şi deficit uriaş pe datoria publică. Ceea ce mă îndreptăţeşte să cred că anul viitor evoluţia pensiilor nu poate fi alta decât în 2009, când au fost tăiate şi nu crescute. Fiindcă, chiar dacă de data aceasta vor fi mai mari în valoare absolută, puterea lor de cumpărare va fi, fără dubiu, mai mică.
