„Tariful RCA calculat pe 15 septembrie de faţă cu transportatorii va fi modificat. Probabil va creşte”, declaraţia îi aparţine lui Mişu Negriţoiu, preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF). Adică, de săptămâna viitoare este posibil să avem din nou proteste de stradă ale transportatorilor, care, pe bună dreptate, se simt minţiţi şi înşelaţi de către autorităţi.
ASF-ul, ca şi BNR-ul, sunt stat în stat şi nimeni dintre cei care s-au perindat la guvernare nu au reuşit şi nici măcar nu au încercat să le aşeze într-o matcă normală, adică aceea de arbitru între asigurători şi bănci, pe de o parte, şi clienţi pe de cealaltă parte. Deşi au pozat ani de-a rândul în imparţiali, ei au fost de fapt avocaţii asigurătorilor, respectiv al băncilor.
Să luăm cazul băncilor. De-a lungul anului am auzit, din gura tuturor oficialilor BNR, că piaţa nu va suporta Legea dării în plată, mai că aveam un pic şi asistam la un crash bancar. Aceeaşi explicaţie ni se furniza şi în cazul Legii insolvenţei personale, pe care guvernul a tot amânat-o prin ordonanţe de urgenţă. Adevărul a demonstrat, în cazul dării în plată, care este deja în vigoare, că nu a căzut nicio bancă şi că nu s-au înghesuit atât de mulţi români să-şi dea casele băncilor, mai ales că mulţi dintre ei au plătit deja rate timp de 10-15 ani. Sunt ceva mai mult de 4.000 de cereri de dare în plată la nivel naţional, iar multe dintre ele sunt contestate de bănci în instanţă. De asemenea, trebuie spus că foarte mulţi dintre cei care au apelat la darea în plată sunt clienţi ai băncilor care au luat credite în franci elveţieni şi asta din cauză că băncile au fost obtuze şi nu au încercat să caute soluţii la nişte probleme reale ale împrumutaţilor. O singură bancă românească, din Top 3, care a cumpărat o altă bancă, austriacă, şi care a umplut piaţa de credite în franci, a găsit o soluţie pe care foarte mulţi clienţi au acceptat-o, iar acest lucru se vede şi în performanţele economice ale acesteia. În rest, celelalte bănci care au acordat credite în franci s-au încăpăţânat să refuze a veni în sprijinul clienţilor şi s-ar putea să le coste pe viitor, mai ales că se vorbeşte, din ce în ce mai apăsat, de o conversie a creditelor în franci la cursul istoric. „În cazul în care s-ar realiza această conversie la cursul istoric costurile pe care vor trebui să le suporte băncile din diferenţa de curs valutar este de 2,4 miliarde de lei. Aceasta se va transpune într-o scădere medie de 1,8 puncte a solvabilităţii sistemului bancar, ceea ce încă pare să fie suportabilă. Atâta doar că avem două bănci care vor ajunge cu indicatorul de solvabilitate sub nivelul care le permite continuarea funcţionării, iar alte patru bănci cu indicatorii de solvabilitate sub nivelul prudenţial recomandat în momentul de faţă”, a precizat recent Eugen Rădulescu, şeful Direcţiei de stabilitate financiară din cadrul BNR. Deci, oficialii Băncii Centrale îşi doresc ca sistemul să fie profitabil şi nimic mai mult. De aceea BNR a luat apărarea băncilor şi a pus mereu beţe în roată clienţilor, omiţând că într-o afacere unii mai pot să şi piardă sau să nu-şi realizeze profiturile estimate, pentru că riscurile trebuie asumate de toţi.
Revenind în actualitate, situaţia e similară şi în cazul asigurătorilor. Sorin Pâslaru, redactor-şef al „Ziarului Financiar” a demonstrat că tariful mediu al unei poliţe RCA pe 12 luni a crescut pe primul semestru din 2016 cu 24%, de la 565 de lei la 701 lei, în condiţiile în care daunele totale plătite de companiile de asigurări au scăzut de la 1,067 miliarde lei la 1,034 miliarde lei în aceeaşi perioadă. Adică a destrămat mitul conform căruia companiile de asigurări majorează tarifele de RCA pentru că a crescut daunalitatea. Imediat, Mişu Negriţoiu a lansat teoria că nivelul cheltuielilor administrative de doar 25% ale asigurătorilor cu poliţele RCA este prea mic şi că ar trebui să sporească la 40%, deci s-a găsit o nouă justificare a majorărilor aberante ale poliţelor RCA. Era şi de aşteptat, deoarece Mişu Negriţoiu, unul dintre cei mai bine plătiţi români, îşi ia leafa din cotizaţiile asigurătorilor, pentru care s-a erijat ca un fel de lider patronal.
Se apropie alegerile şi, în loc de pomeni electorale, poate că e momentul ca politicienii să ofere românilor instituţii oneste, care să le apere corect interesele, nu să-i favorizeze, dar să nu-i mai batjocorească aşa cum au făcut băncile şi asigurătorii în ultimii ani.
Marius ILINCARU
editor
