Acţiunile băncilor europene au înregistrat vineri dimineaţa cel mai mare declin din ultimele nouă luni, afectate de îngrijorările investitorilor cu privire la sectorul bancar american.
Potrivit Digi24, indicele bancar european STOXX a scăzut cu 4,2%, pregătind terenul pentru cel mai mare declin înregistrat într-o singură zi după începutul lunii iunie 2022, în condiţiile în care acţiunile Deutsche Bank s-au prăbuşit cu 9,85%, iar titlurile Commerzbank au pierdut 6,12%.
La bursa de la Paris, acţiunile Société Générale au pierdut 5,14%, acţiunile BNP Paribas au scăzut cu 4,33% iar titlurile Crédit Agricole au pierdut 3,35%. În alte părţi din Europa, acţiunile băncii britanice au înregistrat un declin de 5,04%, acţiunile băncii italiene Intesa Sanpaolo au scăzut cu 3,24%, iar cele ale băncii elveţiene UBS au scăzut cu peste 4%, scrie Agerpres, preluând AFP.
Toate aceste scăderi au început joi seara pe Wall Street, cu o cădere de 6,20% pentru acţiunile Bank of America, una de 6,18% pentru Wells Fargo şi un declin de 4,10% pentru acţiunile Citigroup.
De unde a pornit „avalanșa”
Potivit Digi24, majoritatea analiştilor sunt de părere că aceste căderi au legătură cu anunţul grupului bancar SVB Financial Group, partener bancar important pentru sectorul tehnologic, privind o majorare importantă de capital în valoare de 2,25 miliarde de dolari. Prin această operaţiune, SVB încearcă să îşi consolideze situaţia financiară, afectată de retragerile clienţilor. De asemenea, SVB a vândut în mod precipitat un portofoliu de obligaţiuni în valoare de 21 de miliarde de dolari, pentru a acoperi solicitările deponenţilor care au vrut să îşi retragă economiile.
Neil Wilson, analist şef la Markets.com, este de părere că acest episod ar putea să fie „paiul care a rupt spatele cămile” pentru bănci, după îngrijorările cu privire la majorarea dobânzilor şi situaţia fragilă în care se află economia americană. De asemenea, acest episod a scos în evidenţă cât de vulnerabile sunt băncile, multe dintre ele fiind ţinute pe linia de plutire de fonduri publice după criza financiară globală din urmă cu un deceniu. Criza financiară globală şi consecinţele economice ale pandemiei au determinat băncile centrale şi guvernele să tipărească mii de miliarde de dolari pentru a susţine economiile dar până acum aceste lichidaţi nu au fost retrase de pe piaţă.
Silicon Valley Bank s-a prăbușit
Silicon Valley Bank (SVB) s-a prăbușit vineri dimineață după 48 de ore uluitoare în care retragerile masive de bani și o criză de capital au dus la al doilea cel mai mare faliment al unei instituții financiare din istoria SUA, potrivit CNN.
Autoritățile de reglementare din California au închis creditorul companiilor din domeniul tehnologic și l-au pus sub controlul Corporației Federale de Asigurare a Depozitelor (FDIC). Aceasta va lichida activele băncii pentru a rambursa clienții, inclusiv deponenții și creditorii.
Ce s-a întâmplat?
Declinul Silicon Valley Bank provine parțial din creșterile agresive de dobânzi decise de Rezerva Federală în ultimul an. După ani de dobânzi de referință care au plutit în jurul valorii de zero, banca centrală a început primăvara trecută o serie de majorări istorice de dobânzi pentru a scumpi creditarea în rândul afacerilor și indivizilor – o modalitate de a calma economia și de a tempera inflația.
Dobânzile mai mari afectează în mod special domeniul tehnologic, devalorizând acțiunile și îngreunând strângerea de fonduri, spune economistul-șef Mark Zandi de la Moody’s. Multe companii din domeniu au fost astfel convinse să-și retragă depozitele pe care le aveau la SVB pentru a-și finanța operațiunile.
Ecourile anului 2008
În ciuda panicii inițiale de pe Wall Street în privința falimentului SVB, care a dus la prăbușirea acțiunilor sale, analiștii au spus că colapsul băncii probabil nu va declanșa tipul de efect de domino care a cuprins industria bancară din timpul crizei financiare.
„Sistemul este la fel de bine capitalizat și lichid precum a fost dintotdeauna”, a spus Zandi. „Băncile care acum au probleme sunt mult prea mici pentru a fi o amenințare semnificativă la adresa întregului sistem”.
Însă băncile mai mici care sunt legate în mod disproporționat de industriile în lipsă de numerar precum cea a tehnologiei sau cea a criptomonedelor ar putea avea un parcurs greu, potrivit lui Ed Moya, analist al pieței la Oanda. „Toată lumea de pe Wall Street știa că campania Fed de creștere a dobânzilor va strica în cele din urmă ceva, iar acum îngenunchează bănci mici”, spune Moya.
