Industria de media și divertisment din România este într-o continuă creștere de la un an la altul, România fiind una dintre puținele țări europene ce raportează creștere de peste 8% a acestei industrii. Totodată, contravaloarea acesteia este estimată la peste 2.6 miliarde de euro conform studiilor PwC Global Entertainment & Media Outlook 2021-2025 (GEMO). Conform raportului, se estimează că industria va crește constant, până în 2025, cu o medie de 7.5%.
Însă industria de divertisment și media înglobează mai multe ramuri, printre care servicii ”Over-the-top” OTT, jocuri video și eSport, industria de carte, televiziune și conținut video, industria cinematografică și publicitatea TV și out-of-home.
În ultimii ani, în funcție de influențele geopolitice și economice, oamenii și-au schimbat obiceiurile de consum media și divertisment. Cu cea mai mare partea a oamenilor acasă, piața de servicii ”Over-the-top” OTT (ex. Netflix sau HBO Go) din România a înregistrat cea mai mare creștere din industria de divertisment, de peste 27%, și va continua să crească cu o medie estimată de peste 22,43%. Contravaloarea serviciilor OTT este estimată la 36 de milioane de euro.
A doua cea mai mare crșetere a fost înregistrată pe ramura de jocuri video și eSport. Se estimează că această creștere a fost de peste 17%, iar contravaloarea pieței este de 154 de milioane de euro. În acest segment intră și industria de gambling, pariuri și jocuri de cazinou.
Grație evoluției tehnologice și a internetului, industria cazinourilor crește de la an la an cu o medie de 3% până la 5% pe an. Cea mai mare creștere este înregistrată de industria cazinourilor online și de pacanele. Tot mai multe platforme digitale de jocuri de cazinou sunt autorizate în România, iar milioane de români aleg să se relaxeze în cadrul acestora. Totodată, gamblingul asigură până la 1% din PIB, grație numărului mare de angajați ce lucrează în dezvoltarea acestei industrii, dar și prin prisma taxelor și impozitelor plătite către bugetele locale și bugetul de stat.
Această industrie se bucură de creștere constantă de la an la an și datorită reglementărilor ce au fost făcute în ultimii 10 ani, odată cu apariția ONJN, autoritatea de reglementare, autorizare și control. România joacă un rol important în evoluția industriei de gambling în Europa de Est și chiar la nivel global. Mediul propice pentru business din țara noastră, a atras numeroși producători de jocuri, care au ales România pentru noile studiouri de creație. Industria sloturilor este cea mai provocatoare din gambling, punând presiune tot mai mare pe firmele ce realizează software de cazinou pentru a scoate titluri noi, atractive și care să ofere experiențe cât mai complexe jucătorilor.
Prin prisma noilor tehnologii și grație evoluției internetului, sloturile au evoluat semnificativ de la clasicele jocuri cu trei role la sloturi complexe ce implică diferite etape de joc, nu doar simpla acționare a rolelor. Toate acestea influențează impactul industriei de gambling în economia României și modul în care oamenii aleg să se relaxeze.
O altă ramură cu o creștere notabilă este cea a cinematografiei. În 2022 a recunoscut o creștere de peste 68% în România și a ajuns la o valoare de peste 25 de milioane de EURO. Iar trendul se menține crescător grație noilor case de producție și a filmelor ce invadează piața locală. Se estimează că în 2023 creșterea va fi de peste 80% și o valoarea de peste 45 de milioane de euro. Tot mai multe producții românești ajung în cinematografe, cum ar fi Teambilduing, Mirciulică, Taximetriștii, Capra cu trei iezi, România VTM și multe altele. Unele dintre acestea au raporta deja prezența a peste un milion de spectactori în sălile de cinema.
Nu putem neglija televiziunile și producțiile TV ce pot fi urmărite oricând din confortul de acasă. Se estimează că această industrie are o creștere constantă de 3% de la un an la altul, iar ca valoare a fost estimată la peste 549 de milioane de euro. Se estimează că aceasta este ramura cu cea mai mare rată de venituri generate, după internet. Această industrie nu ar fi putut crește fără publicitatea TV, o piață în creștere cu 11% și evaluată la peste 330 de milioane de EURO.
Grație internetului și tehnologiei, a apărut o ramură nouă în industria de divertisment și aici vorbim de radiio, podcast și muzică, care a crescut cu 10% în 2022 și păstrează trendul crescător în următorii ani. Valoarea acestei industrii este estimată la puțin peste 25 de milioane de EURO, cu estimări de creștere la peste 30 de milioane de euro în 2023.
Avem și ramuri pierzătoare din industria de divertisment, iar cea mai mare scădere o raportează segmentul de reviste și ziare. Acesta și-a păstrat declinul în ultimii ani, cu o scădere medie de 8%, iar în următorii ani scăderea medie va fi de 2%.
Raportul Global Entertainment & Media Outlook al PwG a analizat 16 segmente ale industriei de media şi divertisment din 52 de teritorii şi facilitează compararea datelor referitoare la consumatori şi cheltuielile de publicitate.
Segmentele acoperite de acest raport sunt; cărti, media B2B, cinema, acces la internet, publicitate pe internet, ziare şi reviste, muzică, radio şi podcasturi, publicitate outdoor, video OTT, televiziune tradiţională şi consum de video acasă, publicitate TV, jocuri video şi sporturi electronice, realitate virtuală.
Una peste alta, industria de divertisment din România va continua să crească de la an la an cu o medie de 10%, iar valoarea de piață este evaluată la 3.5 miliarde de euro. Industria de gambling poate înregistra o creștere peste medie grație noilor tehnologii implementate și a diversității din piață. Dar și prin prisma premiilor puse în joc, menite să atragă mai mulți jucători în cazinourile clasice și digitale.
Nu este exclus ca în viitorul apropiat să asistăm la o crește și în industria de jocuri video și eSport. România este renumită pentru viteza mare la internet și prin prisma oamenilor bine pregătiți în zona de tehnologie și internet.
În concluzie, industria de divertisment prin intermediul tururor segmentelor impactează puternic economia României, atât prin rulajul financiar în producție și publicitate, dar și prin taxele și impozitele plătite la bugetul de stat.
