spot_img
joi, noiembrie 21, 2024
HomeEconomicPuterea de cumpărare a românilor, printre cele mai scăzute din Europa

Puterea de cumpărare a românilor, printre cele mai scăzute din Europa

România se clasează pe penultimul loc din Europa din punct de vedere al puterii de cumpărare, dar pe primul la impozitare.

DONEAZĂ UN ABONAMENT LA MONITORUL!

Nu-ți lăsa părinții, bunicii și prietenii pradă televiziunilor de știri devenite oficine de propagandă și presei cumpărate de partide. Dă-le o șansă să fie informați corect și să facă alegeri în cunoștință de cauză! Fă-le cadou un abonament la Monitorul de Botoșani. Dacă te-ai săturat să îi vezi manipulați și mințiți, completează formularul de mai jos, cu numele și adresa corectă a celui căruia vrei să-i donezi un abonament și noi îi trimitem zilnic ziarul. Abonează-i pe cei dragi la Monitorul și oferă-le o imagine nedeformată a realității. Este cel mai de preț ajutor.

Conform calculelor bazate pe cel mai recent raport prezentat de Comisia Europeană, care a inventariat prețurile înregistrate în statele UE la 13 iunie, România are un preț al benzinei cu 15,6% mai mic față de media europeană, în vreme ce la motorină diferența este de 12,3%. În regiune, au prețuri mai mici Ungaria – care are preț plafonat de către Guvern, Bulgaria – care avea tradițional prețuri mai mici decât țara noastră, și Polonia.

În Ungaria, prețul unui litru de benzină este echivalentul a 1,2 euro, în vreme ce în România este de 1,72 de euro. Vecinii din Bulgaria cumpără benzina cu 1,66 de euro pe litru, în vreme ce în Polonia același sortiment costă 1,71 de euro pe litru.

În Grecia – destinație tradițională de vacanță pentru români, benzina are unul dintre cele mai mari prețuri din Uniunea Europeană, peste cele din Franța, Germania, Spania și Italia. Un litru de benzină este 2,4 euro în Grecia, față de 2,13 euro în Franța, 2 euro în Germania, 2,11 euro în Spania și 2,01 euro în Italia. Cele mai mici prețuri din UE sunt înregistrate în Malta: 1,34 de euro benzina și 1,21 motorina.

Cel mai mare preț la benzină este înregistrat în Danemarca – 2,49 de euro. Iar pentru motorină, cel mai mult se plătește în Suedia – 2,48 de euro. Prețurile prezentate de Comisia Europeană sunt din data de 13 iunie 2022, ultima dată prezentată.

Preţurile au crescut rapid în ultimele luni 

Costul carburanților a crescut în ultimele luni, ca urmare a reluării activității economice după pandemie, dar și din cauza crizei generate de invadarea Ucrainei de către Rusia, care a dus la creșterea prețurilor energetice și a materiilor prime în întreaga lume. La acestea se adaugă și alte probleme specifice. Spre exemplu, în regiunea noastră sunt închise rafinăriile de la Viena (deținută de OMV) și de la Budapesta (MOL), ceea ce trage în sus cererea de carburanți din alte zone.

Concomitent, ne aflăm în sezon estival, iar consumul crește din această cauză.

România are al doilea cel mai mic salariu din UE

Cu toate că, teoretic, preţul carburantului în România este sub media europeană, salariul mediu este şi mai mult sub media europeană, astfel că puterea reală de cumpărare este printre cele mai scăzute din Europa. O amplă analiză realizată în 45 din cele 52 de state europene, arată că ţara noastră se clasează  pe penultimul loc din punct de vedere al puterii de cumpărare, dar pe primul la impozitare.

În prezent, potrivit Adevărul, continentul european numără 52 de state suverane, 5 state parţial recunoscute şi 11 state nesuverane, aflate sub administrarea unor ţări precum Marea Britanie, Danemarca, Grecia, Republica Moldova, Serbia, Finlanda sau Portugalia.

„Pentru a putea face o comparaţie mai apropiată de adevăr în ceea ce priveşte salariul mediu brut şi net, respectiv puterea de cumpărare din Romania faţă de celelalte state europene, am folosit ultimele date oficiale disponibile pentru 45 dintre aceste ţări”, notează Mircea Iliescu, fondator al site-ului de informaţii financiare BVBescu.ro într-o amplă analiză privind salariul mediu şi puterea de cumpărare în statele europene, împărţite în trei mari categorii: cele care fac parte din Uniunea Europeană, cele care fac parte din Spaţiul Schengen şi statele din Europa Occidentală.

Cel mai mare salariu este în Elveţia 

Potrivit analizei realizate pe baza datelor publice, cel mai mare salariu mediu, atât brut, cât şi net îl găsim, în prezent, în Elveţia – 6.272 € brut, 4.717 € net. Cele mai scăzute salarii medii, atât nete, cât şi brute, sunt, în acest moment, în Moldova – 453 € brut, 363 € net, Belarus -452 € brut, 394 € net, Ucraina -451 € brut, 363 € net, Armenia – 423 € brut, 300 € net, Georgia -375 € brut, 300 € net, Azerbaijan -370 € brut, 307 € net şi Turcia – nu se precizează salariul mediu brut, 307 € net.

Media salariului la nivelul celor 45 de ţări europene analizate este de 2.180 € brut, respectiv 1.549 € net.

Dacă luam în calcul doar ţările membre ale Uniunii Europene, avem al doilea cel mai mic salariu brut şi net, doar bulgarii având remuneraţii mai mici. Totuşi, la nivel european, România se afla pe locul 30 din 45 state, atât în ceea ce priveşte salariul mediu brut (1151 Euro), cât şi în ceea ce priveşte salariul mediu net (708 Euro).

Suntem peste ţările din Europa de Est şi Sud-Est – Muntenegru, Bosnia şi Herzegovina, Serbia, Macedonia, Albania, Kosovo, Belarus, Georgia, Armenia, Azerbaijan, Moldova şi Ucraina. Suntem peste Federaţia Rusă şi deasupra Bulgariei (singura ţară sub noi dintre cele din UE). Totodată, suntem destul de aproape de ţări Central Europene precum Slovacia, Ungaria, Letonia şi Croaţia. Cehia, Lituania, Polonia, Estonia şi Slovenia sunt ţările din fosta Cortină de fier care au cel mai mare salariu mediu net. Cu excepţia Estoniei, toate ţările din Estul şi Centrul Europei au un salariu mediu net mai mic decât mediana europeană. Inclusiv Grecia, care nu a făcut niciodată parte din grupul ţărilor din Cortina de Fier, se afla sub mediana europeană.

Fruntaşi la impozitare  

Conform unui studiu KPMG din 2019, România are cea mai mare taxare pe salarii din Uniunea Europeană, impozitele reprezentând un procent de 40,85% din valoarea salariului brut. Ţara noastră este urmată de Olanda (36,68%), Ungaria (33,50%) şi Cehia (31,12%); La polul opus se afla Belgia (10,16%), Malta (10,00%), Marea Britanie (6,36%) şi Estonia (4,36%).

În Germania, taxele salariale reprezintă un procent de 26,17%. Mediana taxării în Europa este de 20,38%. Asta dacă ne referim la ţările europene care au cele mai mari salarii medii nete au taxări în preajma mediei de 20,38%.

 

Deja ai votat!

DONEAZĂ UN ABONAMENT LA MONITORUL!

Nu-ți lăsa părinții, bunicii și prietenii pradă televiziunilor de știri devenite oficine de propagandă și presei cumpărate de partide. Dă-le o șansă să fie informați corect și să facă alegeri în cunoștință de cauză! Fă-le cadou un abonament la Monitorul de Botoșani. Dacă te-ai săturat să îi vezi manipulați și mințiți, completează formularul de mai jos, cu numele și adresa corectă a celui căruia vrei să-i donezi un abonament și noi îi trimitem zilnic ziarul. Abonează-i pe cei dragi la Monitorul și oferă-le o imagine nedeformată a realității. Este cel mai de preț ajutor.

Botoșani
cer fragmentat
0.5 ° C
0.6 °
0.5 °
85 %
2.5kmh
81 %
joi
0 °
vin
4 °
sâm
1 °
Dum
1 °
lun
3 °

CARICATURA ZILEI

Joi

POZA ZILEI

Mai sunt și patrioți care-s pro europeni și nu așteaptă casele de la Simion, ceea ce e bine.

EDITORIAL

Deși mai sunt puține zile până când vom merge la urne, interesul românilor pentru dezbaterile electorale tinde spre zero, iar asta ar trebui să...

EPIGRAMA ZILEI

A dat neaua peste vii Peste dealuri și câmpii, Peste crângul cel pustiu Peste-al meu păr castaniu... -Dumitru MONACU

HAPPY CINEMA

POLITICĂ EDITORIALĂ

Politica editorială a Monitorului de Botoșani

Monitorul de Botoşani este un cotidian lansat pe 24 iunie 1995, cu distribuţie pe raza judeţului Botoşani. În ultimii ani tot timpul a fost...

ÎN ATENȚIA CITITORILOR

În atenţia cititorilor

Este foarte important pentru redacţia noastră  să ofere cititorilor  posibilitatea de a comunica cu noi  rapid şi uşor. Astfel, pentru: - a ne aduce la...

MONITORUL DE BOTOȘANI – COD DE CONDUITĂ

Codul de conduită al jurnalistului

În prezentul Cod, noţiunea de interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele premise: - Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii este de interes...