Autostrada „Unirii” va rămâne un vis mulți ani. Cel puțin aceasta este concluzia unui webinar-ului „În numele Moldovei: Autostrăzile regiunii”, organizat, la sfârșitul săptămânii trecute, de Asociația „Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei” (MDM).
La întâlnirea online au participat, pe lângă membrii asociației civice, George Țurcănașu, cadru universitar la Facultatea de Geografie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași, Ionuț Ciurea, președinte și director executiv al Asociației „Pro Infrastructura”, dar și Adrian Covăsnianu, care, pe lângă calitatea de vicepreședinte al asociației Moldova Vrea Autostrada (MVA), este și consilier onorific al ministrului Transporturilor.
Autostradă pornită cu probleme
Încă din start, Dorin Dobrincu, președintele MDM, a făcut o scurtă prezentare a istoriei Autostrăzi A8, arătând câți ani s-au pierdut de către autorități. „Traseul nu a fost niciodată pentru Autostrada A8, deseori au existat confuzii cu alte proiecte. S-a vorbit deseori despre Autostrada Moldovei, care era fie de la Nord la Sud, fie de la Est la Vest, dar încet. Încet dezbaterea a ieşit în spaţiul public, astfel încât astăzi cunoaştem bine traseele câtorva autostrăzi care ar trebui să traverseze Moldova şi să se conexeze cu alte autostrăzi din România şi ţările din jur, în special spre Vest”, a spus președintele MDM, care alături de alți militanți ai societății civile au ținut cald subiectul folosit electoral acum de toate partidele.
Ionuţ Ciurea: „Nu se poate face într-un mandat”
Ionuţ Ciurea (foto) a fost cel care a spus lucrurilor pe lume, tăind totodată și din entuziasmul celor care mai visau că, în viitorul apropiat, vor putea trece munții spre Vest pe o stradă de mare viteză. Acesta a arătat că o autostradă de asemenea anvergură „nu se poate face într-un mandat, de fapt nu se poate face în două mandate mare lucru”. „Nu poţi să faci în patru sau în opt ani de zile ce nu ai făcut în 30. Din 2003-2004 se face în România autostrada, drum de mare viteză în special. Din 1989 şi până în 2003 am lălăit-o complet, n-am făcut nimic. Dacă ne uitam la viteza medie de construire de autostrăzi, o să ne apuce plânsul, avem undeva la 30 şi ceva de kilometri de autostrada inaugurați în fiecare an”, a pus punctul pe „i” Ionuț Ciurea.
În acest ritm, dacă s-ar lucra doar la Autostrada „Moldovei” am putea-o avea gata în aproximativ 10 ani, adică în 2030, dar lucrurile sunt departe de a fi așa.
Obiectivul realist: 60 de kilometri în următorii 10 ani
Președintele Asociației „Pro Infrastructura” a arătat și că, la ora actuală, „contextul ăsta foarte rău” în care se află Moldova poate fi îmbunătăţit doar pe ici, pe colo. „Eu cred că este foarte realist să faci ceea ce e urgent, adică să legi Iaşiul de DN2, de A7. Aceasta este bucata de A8 pe care o vedem noi prioritara acum… Ceea ce se poate face rapid și ceea ce este cel mai ușor de făcut, astfel să vedem ceva construit pe A8 în următorii 10 ani, altfel nu vedem nimic. 60 de kilometri din 300, tot e ceva, în următorii 10 ani”, a căzut ca un trăsnet verdictul lui Ionuț Ciurea.
Acesta a arătat că și divizarea liderilor din Moldova, care vor ca „autostrada să le treacă prin curte”, face ca visul la un drum de mare viteză spre Vest să se îndepărteze pe an ce trece. În acest sens, el a exemplificat mandatul fostului ministru al Transporturilor, băcăuanul Lucian Șova, care a sabotat A8, pentru A13, Bacău – Brașov. „Până la urmă e normal să tragi pentru comunitate ta, dar problema Moldovei e că ne lipsesc foarte mulţi kilometri de autostradă (n.r. – aproximativ 2.000). Avem atât de multe priorităţi!”, a subliniat președintele Pro Infrastructura.
A8 mai eficientă decât A13
Universitarul George Țurcănașu a demonstrat cu date certe că A13 nu are nicio eficiență economică pentru majoritatea județelor Moldovei, în special pentru cele din Nord, precum Suceava și Botoșani, în timp ce A8 leagă direct și mult mai eficient Moldova de Budapesta. „A8 atinge 80% din destinațiile transilvănene, în timp ce A13 doar Brașovul și Sibiu”, a mai arătat Țurcănașu, care a prezentat și că valorile de trafic impun necesitatea unei autostrăzi prin Munții Giurgeului pe culoarul desenat de Pasul Țengheler.
Autostradă blocată în CNAIR și Ministerul Transporturilor
Și ca și cum problemele de relief nu ar fi destul de mari, Adrian Covăsnianu a dezvăluit că sunt blocaje și sincope în cadrul Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) și a Ministerului Transporturilor în ceea ce privește construcția acestei autostrăzi. „Nu sunt bani îndeajuns pentru completarea studiului de fezabilitate pe sectorul montan”, a declarat Covăsnianu, care a arătat că progresele sunt foarte mici. Astfel, studiile geotehnice sunt realizate în proporție de doar 52%, cele arheologice de 65%, exproprierile s-au făcut doar în proporție de 25%. S-a realizat doar 40% din proiectarea, iar evaluarea asupra mediului a fost făcută doar în proporție de numai 8%. „Mai avem mai puțin de o lună de lucru, pentru că după 15 noiembrie nu mai ai cum să faci studii geotehnice”, a arătat Covăsnianu.
Documentație cu erori scoasă la licitație
Probleme sunt și pe celelalte sectoare. De exemplu, documentația pentru licitația pentru proiectarea sectorului Iași – Târgu Neamț lasă mult de dorit, proiectanții interesați solicitând nu mai puțin de 71 de clarificări. După ce comisia de achiziție a răspuns la aceste clarificări, nu a putut să le publice pe SEAP timp de trei săptămâni din cauza conducerii CNAIR care nu a dorit să și le asume. Astfel, și aici am intrat în întârziere.
„Sunt șicane în interiorul CNAIR, la Ministerul Transporturilor, de la Silvic Neamț, între CNAIR și consiliile județene. Sunt persoane din CNAIR și Ministerul Transporturilor care se opun A8. E clar că și A13 e necesară, dar e nevoie de o prioritizare. Nu degeaba autostrada A8 este pe un coridor principal și A13 pe unul secundar. Nu degeaba A8 are o eficiență economică superioară A13 și nu degeaba trebuie să legăm regiunile, iar A13 are un rol marginal”, a mai spus Adrian Covăsnianu (foto).
În acest context, s-a ajuns la concluzia că cel mai bine pentru a susține construcția autostrăzii A8 este să se susțină în paralel și finalizarea a cât mai multor segmente din autostrada A3, Autostrada „Transilvaniei”, pe sectorul Târgu Mureș – Borș, astfel încât să crească și mai mult importanța economică și eficiența Autostrăzii „Unirii”, Ungheni – Iași – Târgu Mureș.
Diversiune electorală cu Autostrada „Nordului”
În timpul webinar-ului „În numele Moldovei: Autostrăzile regiunii”, plenul Camerei Deputaţilor au adoptat proiectul de lege pentru aprobarea obiectivului de investiţii Autostrada „Nordului”, Vama Oar – Satu Mare – Baia Mare – Dej – Bistriţa – Vatra Dornei – Suceava.
Potrivit legii, obiectivul „se finanţează de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, din credite externe şi din fonduri europene”, iar „termenul de execuţie al obiectivului este de patru ani de la data intrării în vigoare a acestei legi”, adică 1 ianuarie 2025.
În viziunea reprezentanților societății civile, această autostradă, care nu poate fi în practică decât un drum expres, dar la costuri de autostradă, este doar o diversiune electorală a lui Gheorghe Flutur, care încearcă să atragă voturi în perspectiva alegerilor parlamentare de la începutul lunii decembrie. De aceea, cei prezenți la webinar-ul „În numele Moldovei: Autostrăzile regiunii” au refuzat să discute despre ea chiar și în glumă.
