Promovarea principiului „doar o singură dată”, care implică extinderea situaţiilor în care administraţiile publice refolosesc informaţiile despre cetăţeni sau companii, pe care le deţin deja, fără a le solicita din nou, este una dintre orientările cheie la nivel european din domeniul e-guvernarii, la care România trebuie să se alinieze.
Acest principiu presupune că persoanele fizice şi juridice să furnizeze date (informaţii şi documente) administraţiei publice o singură dată, fără obligaţia de a le mai prezenţa unei alte instituţii publice dacă le-a furnizat anterior. În acelaşi timp, organele administraţiei publice trebuie să asigure partajarea şi reutilizarea datelor, chiar şi la nivel transfrontalier, cu respectarea reglementărilor privind protecţia datelor cu caracter personal.
Economii de 180 de milioane de euro pe an
Alături de simplificarea interacţiunii cu autorităţile şi a autorităţilor între ele, aplicarea principiului are şi un important impact macroeconomic asupra mediului de afaceri. Dintr-o analiza EY România, aplicarea acestui principiu la nivelul întregii țări ar putea genera economii de aproximativ 180 milioane euro pe an, respectiv economii de aproximativ 1,8 miliarde euro într-un orizont de timp de 10 ani. Ţinând cont că beneficiile aplicării principiului „doar o singură dată” se pot reflecta mai ales la nivelul companiilor care ar accesa serviciile publice într-o formă simplificată, estimăm că aproximativ 50% din aceste sume ar putea reprezenta economii pentru companii, respectiv 90 milioane euro/an sau 900 milioane euro într-o perioadă de 10 ani.
Principiul se aplică doar pe ici, pe colo
În România, aplicarea principiului „o singură dată” nu se face încă la nivelul întregii administraţii publice. Din punct de vedere legislativ, schimbul de date şi documente între unele instituţii publice este reglementat în mod expres doar pentru anumite situaţii specifice.
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), de exemplu, are obligaţia de a transmite Casei Naţionale de Pensii Publice (CNPP) informaţiile necesare stabilirii, în sistemul public de pensii, a stagiului de cotizare realizat şi a punctajului lunar, în vederea acordării prestaţiilor de asigurări sociale. Informaţiile necesare, precum şi procedura de transmitere a acestora, se stabilesc prin protocol încheiat între cele două instituţii.
Un alt exemplu pozitiv este cel oferit de dispoziţiile Codului de procedura fiscală, potrivit cărora ori de câte ori o instituţie sau autoritate publică trebuie să soluţioneze o cerere a unei persoane fizice sau juridice, iar pentru soluţionarea cererii este necesară, potrivit legii, prezentarea unui certificat de atestare fiscală sau a unui alt document cu privire la situaţia fiscală a persoanei în cauză, instituţia sau autoritatea publică are obligaţia să solicite documentul respectiv de la organul fiscal competent. Acesta din urmă va fi transmis în formă electronică, în baza unui protocol încheiat între instituţia/autoritatea publică şi organul fiscal emitent al acestuia.
În cadrul proiectului menţionat mai sus, au fost analizate serviciile publice aferente a 36 de evenimente din viaţa cetăţenilor. Din păcate, în cvasitotalitatea cazurilor, nu există o comunicare între bazele de date ale autorităţilor publice. Aici putem menţiona serviciile legate de „înmatricularea unui autovehicul”, „obţinerea indemnizaţiei de creştere a copilului”, dar şi menţinerea necesităţii depunerii de către solicitanţii unor servicii publice a actelor de stare civilă (certificate de naştere, de căsătorie, de deces etc.).
Estonia, exemplu de bune practici
Aplicarea principiului „o singură dată” se întâlneşte deja la nivelul unora dintre statele membre UE. În Estonia, de exemplu, 99% dintre serviciile publice sunt furnizate prin mijloace electronice, bazele de date ale administraţiei publice sunt interoperabile, astfel încât cetăţeanului să îi fie solicitate datele o singură dată.
Un alt exemplu este Spania, care a lansat în 2007 Platforma naţională de intermediere a datelor, pentru publicarea şi consumarea serviciilor privind schimbul electronic de date cu scopul de a fi reutilizate de întreaga administraţie publică
