Criza sanitară provocată de Covid-19 ar putea arunca în sărăcie extremă până la 100 de milioane de persoane, un număr mai mare decât se estima anterior, a avertizat preşedintele Băncii Mondiale, David Malpass (foto), într-un interviu acordat AFP.
Anterior, instituţia financiară internaţională estima că 60 de milioane de persoane vor cădea în sărăcie extremă din cauza Covid-19, însă cele mai recente estimări vorbesc de un număr cuprins între 70 şi 100 milioane de persoane, „iar acest număr ar putea creşte dacă pandemia se agravează sau se prelungeşte”, susţine David Malpass. În aceste condiţii, este „imperativ” ca toţi creditorii să reducă datoria ţărilor sărace, spune David Malpass, care a mers mai departe decât apelurile vizând suspendarea plăţii datoriilor pentru cele mai sărace ţări. „Vulnerabilităţile legate de datorii sunt ridicate şi este imperativ pentru ţările îndatorate să vadă lumina de la capătul tunelului pentru ca noi investitori să poată veni în număr semnificativ”, a adăugat preşedintele Băncii Mondiale.
În luna aprilie, ţările din G20 au decis să suspende, până la finele lui 2020, rambursarea datoriilor pentru cele mai sărace ţări. Mai multe ONG-uri dar şi Banca Mondială au cerut prelungirea, până în 2021, a acestui moratoriu care vizează 76 de ţări. Ţările din G20 se vor pronunţa până în luna octombrie, data la care va avea loc următoarea lor reuniune, asupra acestei propuneri. Cu toate acestea, David Malpass a apreciat că prelungirea moratoriului nu va fi suficientă în contextul în care încetinirea economică va face ca aceste ţări, care au deja dificultăţi în a oferi o plasă de siguranţă socială pentru cetăţenii lor, vor avea dificultăţi în a-şi rambursa datoriile.
În 2015, anul din care datează cele mai recente date ale Băncii Mondiale, un număr de aproximativ 734 milioane de persoane din întreaga lume trăiau în sărăcie extremă, adică aproximativ 10% din populaţia mondială. Însă numărul celor care trăiesc în sărăcie extremă, adică cu mai puţin de 1,90 dolari pe zi, a continuat să crească de la debutul pandemiei. Această deteriorare se datorează unei combinaţii între locurile de muncă distruse de pandemie şi dificultăţilor de aprovizionare, care complică accesul la hrană.
Tot mai mulți americani cer ajutor de șomaj
Numărul americanilor care au depus noi cereri pentru ajutor de şomaj în ultimele săptămâni crește constant în ultimele săptămâni deasupra pragului de un milion, un pas înapoi pentru piaţa muncii din SUA, afectată de pandemia de coronavirus.
Departamentul american al Muncii a informat că 1,106 milioane noi cereri pentru ajutoare de şomaj au fost depuse în săptămâna 9-15 august, mai mult faţă de o cifră revizuită de 971.000 în săptămâna anterioară. Economiştii intervievaţi de Reuters se aşteptau la continuarea scăderii cererilor pentru ajutoare de şomaj, până la 925.000.
Numărul cazurilor de infecţie cu Covid-19 continuă să crească în SUA, depășind deja șase milioane de noi cazuri și apropiindu-se de 200 de decese, ceea ce obligă autorităţile din cele mai afectate zone să închidă afaceri sau să amâne redeschiderea. Printre noile focare descoperite se numără şi unele care au legătură cu redeschiderea campusurilor universitare.
Datele statistice mai arată că numărul total al americanilor care primesc ajutoare de şomaj a scăzut în ultima săptămână, de la 15,5 milioane până la 14,8 milioane. Însă aceşti beneficiari primesc ajutoare de şomaj mai mici pentru că un ajutor federal în valoare de 600 de dolari pe săptămână a expirat, ceea ce înseamnă că cei fără un loc de muncă trebuie să se descurce cu ajutoarele mai mici oferite de statele lor.
Aceste cifre ar putea să accelereze discuţiile dintre republicani şi democraţi pentru un nou pachet de stimulare care să ofere asistenţă americanilor care şi-au pierdut locul de muncă atunci când economia a intrat în carantină pentru a opri răspândirea virusului. Până acum economia americană a recuperat doar 9,3 milioane din cele 22 de milioane de locuri de muncă pierdute între lunile februarie şi aprilie.
Multimiliardarii, în schimb, și-au sporit averile cu 40%
Cei mai importanţi 12 multimiliardari de pe Wall Street, printre care fondatorii companiilor Amazon, Microsoft şi Facebook – Jeff Bezos (foto), Bill Gates şi respectiv Mark Zuckerberg -, au atins pentru prima dată în istorie o avere însumată de 13 cifre, altfel spus peste o mie de miliarde de dolari, averile lor cumulate crescând de altfel cu circa 40% de la începerea pandemiei de coronavirus.
Potrivit unei anchete realizate de Institute for Policy Studies (IPS), un think-tank progresist cu sediul la Washington, în data de 13 august, 12 cei mai bogaţi magnaţi de pe Wall Street au cumulat o avere totală de 1,01 bilioane de dolari. „Este vorba pur şi simplu de prea multă putere economică şi politică în mâinile a 12 persoane şi reprezintă un record îngrijorător în istoria concentrării bogăţiei şi puterii în Statele Unite. Din punctul de vedere al unei societăţi democratice, reprezintă un grup de 12 oligarhi sau o duzină de despoţi”, a apreciat grupul de reflecţie, într-o notă care însoţea rezultatele anchetei.
Mai exact, Bezos se situează pe primul loc cu o avere de 189,4 miliarde de dolari, pe locul doi clasându-se Bill Gates (foto), cu 114 miliarde, pe trei este Zuckerberg, cu 95,5 miliarde de dolari. Clasamentul este completat de fondatorul Berkshire Hathaway, Warren Buffet, cu o avere de 80 de miliarde, fondatorul Tesla, Elon Musk, cu 73 miliarde, fostul director executiv al Microsoft, Steve Ballmer, cu 71 miliarde, fondatorul Oracle, Larry Ellison, cu 67,4 miliarde, şi de creatorii Google, Larry Page şi Sergey Brin, cu 67,4 miliarde şi respectiv 65,6 miliarde. La coada clasamentului se situează principalii acţionari ai Walmart, Alice, Jim şi Rob Walton, având fiecare o avere de puţin peste 62 de miliarde de dolari.
Din 18 martie, data aproximativă a începerii pandemiei de coronavirus în Statele Unite ale Americii, aceşti multimiliardari au văzut cum averea lor combinată a crescut cu peste 283 de miliarde de dolari.
Dintre cei 12, cel care şi-a sporit cel mai mult averea a fost Elon Musk (foto), a cărui companie a avut o ascensiune fulminantă pe Wall Street în ultimul an, mai ales după prăbuşirea bursei în martie-aprilie. De la începutul anului şi până în prezent, Tesla şi-a sporit valoarea cu 351%. De atunci, potrivit calculelor IPS, averea lui Musk a crescut de la 24,6 miliarde de dolari, la 18 martie, la 73 miliarde de dolari la 13 august, ceea ce reprezintă o creştere de 197%. Musk este urmat de Bezos şi de Zuckerberg. Singurul dintre cei 12 aflaţi pe listă care nu a reuşit să-şi sporească averea este Warren Buffett, care are cu două miliarde de dolari mai puţin, comparativ cu luna martie a anului trecut.
