Comisia Europeană va propune un nou proiect de buget multianual al UE pentru a a face faţă consecinţelor economice ale pandemiei de coronavirus, a anunţat sâmbătă preşedinta executivului european, Ursula von der Leyen.
În urmă cu peste o lună, la 21 februarie, liderii celor 27 de ţări ale UE au eşuat să ajungă la o înţelegere asupra bugetului Uniunii în următorii şapte ani (între 2021 şi 2027), atât în ce priveşte valoarea lui totală, cât şi repartiţia cheltuielilor (de la agricultură la domeniul digital, de la apărare la migraţie). Discuţiile urmau să continue, dar între timp pandemia de coronavirus s-a răspândit în Europa, care totalizează în prezent două treimi din decesele la nivel mondial – 21.334 de morţi pentru 351.877 cazuri -, bulversând priorităţile liderilor Uniunii.
„Pentru asigurarea relansării economice, Comisia va propune schimbări în proiectul de buget multianual pentru a face faţă consecinţelor crizei coronavirusului. Acesta va include un plan de relansare care va garanta menţinerea coeziunii în cadrul Uniunii prin solidaritate şi responsabilitate. În situaţia actuală, nu exclude nici o opţiune în limitele tratatului”, a afirmat Ursula von der Leyen într-un comunicat.
Săptămâna trecută, în cursul unui summit prin videoconferinţă, cei 27 de lideri al ţărilor din UE nu au reuşit să se înţeleagă asupra unei riposte economice comune puternice în faţa crizei sanitare fără precedent care foarte probabil va arunca Europa şi lumea întreagă în recesiune în acest an. După summit, cei 27 de şefi de stat sau de guvern au dat un termen de două săptămâni miniştrilor de finanţe din Zona Euro pentru a face propuneri şi a găsi o soluţie adecvată la urgenţa gravă în care se află toate ţările. „Comisia va participa la aceste discuţii şi este pregătită să îşi ofere ajutorul, dacă este sprijinită de Zona Euro”, a explicat Ursula von der Leyen.
Lagarde cere liderilor UE o acțiune hotărâtă
În contextul divergențelor înregistrate la Summit-ul UE, preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, le-a cerut liderilor europeni să acţioneze mai hotărât pentru a contracara impactul economic al pandemiei de coronavirus Covid-19.
Premierul italian Giuseppe Conte a ameninţat că nu va semna o declaraţie comună dacă UE nu va adopta măsuri forte, „cu instrumente financiare inovatoare şi în mod real adecvate unui război pe care trebuie să-l purtăm împreună”.
Italia, care înregistrează al doilea cel mai ridicat nivel al datoriei din UE după Grecia, aşteaptă o mai mare solidaritate financiară, însă ţările nordice, în frunte cu Germania şi Olanda, nu sunt de cord cu mutualizarea datoriei şi cu „coronabonduri”, obligaţiuni emise în comun de guvernele din Zona Euro, pentru a ajuta la combaterea crizei provocate de pandemie.
Totuși, Lagarde a declarat că „sunt necesare acţiuni suplimentare” şi a subliniat că este o situaţie urgentă, avertizând liderii că răspunsul UE la criză este prea lent. Şeful BCE a atras atenţia asupra estimărilor privind o recesiune profundă şi a costurilor reducerii vigilenţei, susţin sursele.
Este a doua oară în ultima săptămână, când Christine Lagarde face astfel de solicitări. Lunea trecută, preşedintele BCE a cerut miniştrilor de Finanţe din Zona Euro să ia în considerare cu seriozitate emiterea unică de „coronabonds”, pentru a sprijini eforturile de limitare a impactului economic al pandemiei de coronavirus. Aceştia şi-au exprimat atunci sprijinul pentru posibilitatea ca Mecanismul european de stabilitate (ESM – fondul de salvare al Zonei Euro) să extindă împrumuturile preventive către statele membre care au nevoie de finanţare suplimentară.
BCE a lansat un pachet de măsuri de stimulare pentru a ajuta economia Zonei Euro să facă faţă şocului provocat de epidemie, relaxând şi mai mult politica sa monetară deja ultra-relaxată, majorând programul de achiziţii de active cu încă 120 de miliarde de euro şi oferind credite de urgenţă pentru bănci, menţinând în acelaşi timp ratele dobânzilor nemodificate. Săptămâna trecută, BCE a anunţat un program de achiziţii pentru sprijinirea economiei, în valoare totală de 750 de miliarde de euro, care vor fi efectuate până la sfârşitul acestui an.
