Văzute ca principală măsură de combatere a evaziune, noile case de marcat cu jurnal electronic sunt inoperabile încă din cauza faptului că sistemul informatic al Fiscului este depășit, iar foarte mulți comercianți nu le-au achiziționat sau nu le-au pus în funcțiune, deși termenele legale s-au depășit de mult, pentru că știu că nu pot păți nimic.
Sistemul informatic al Fiscului este depășit
În prezent, sistemul informatic al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) necesar pentru conectarea caselor de marcat în timp real cu Fiscul nu este operațional, deși atât guvernul Dăncilă, cât și guvernul Orban anunțau cu prioritate conectarea caselor de marcat la sistemul informatic al ANAF. Acest lucru nu este posibil, deoarece sistemul informatic al ANAF este depășit, fiind la nivelul anului 2008, iar toate cârpelile făcute până acum nu permit mai mult de 9.000 de accesări simultan pe servere, ceea ce este extrem de puțin la nivel național, mai ales în perioadele de vârf, de transmitere a datelor. De aici și desele căderi ale sistemului informatic al Fiscului.
În prezent, firmele care au noile tipuri de aparate fiscale, cu jurnal electronic, transmit datele către ANAF lunar, prin intermediul unui formular, fără ca aceste case de marcat să-și justifice existența.
Guvernanții vor achiziție directă de servere
Premierul Ludovic Orban îi solicita în decembrie ministrului Finanțelor, Florin Cîțu, să încheie cât mai repede posibil procedurile pentru achiziția soluției informatice care să permită noilor case de marcat achiziționate de firme să comunice online cu ANAF. „Achiziția va fi finalizată cel mai probabil în mai-iunie, dacă nu vor exista contestații”, declara atunci Orban.
În urmă cu trei săptămâni, Ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, anunța că va cere acordul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) pentru a încredinţa în mod direct, unei companii, proiectul de informatizare a ANAF. „În ultimii doi ani, statul a forţat companiile private să cumpere case de marcat sofisticate şi softuri, dar ANAF nu est gata, nici măcar nu a început licitaţia pentru softul necesar care să conecteze ANAF de aceste case de marcat. Este o responsabilitate criminală din partea statului: să-i pui pe aceşti oameni să dea bani, să-i ameninţi cu amenzi şi apoi tu să nu fii gata”, motiva Cîţu.
40% din agenții economici nu au case de marcat inteligente
La nivel naţional ar fi nevoie de circa 800.000 de case de marcat cu jurnal electronic, însă, în sistemul informativ al ANAF, sunt înregistrate aproximativ 507.000 de case de marcat digitale, alte circa 30.000 au fost cumpărate și așteaptă instalarea. Încă 60.000 ar fi disponibile în stocurile distribuitorilor.
Aproximativ 40% din agenții economici nu și-au dotat firmele cu astfel de case de marcat, speculând faptul că Fiscul nu le poate face încă nimic. Obligația de dotare cu noile case de marcat a intrat în vigoare la 1 iunie 2018 pentru contribuabilii mari și mijlocii și de la 1 august 2018 pentru cei mici, dar, după ce autoritățile au constatat că foarte aproape de 1 iunie 2018 nu era niciun vânzător autorizat de astfel de echipamente, au amânat în primă fază cu trei luni amenzile, apoi au introdus nerespectarea acestei obligații sub Legea prevenirii, situație în care se află și în prezent. Din acest motiv, la mijlocul lunii ianuarie, Ministerul Finanțelor a pus în dezbatere un proiect de hotărâre de guvern care elimină această contravenție de sub incidența Legii prevenirii. Acum, firma găsită în neregulă nu este sancţionată direct pentru lipsa noului tip de casă de marcat, ci primește un plan de conformare, urmând să fie amendată ulterior, dacă nu respecta planul respectiv. Din acest motiv, numărul sancțiunilor aplicate până acum este redus. Modificarea Legii prevenirii dorită de actualul guvern va intra în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial, moment din care vor putea curge și amenzile care sunt cuprinse între 8.000 și 10.000 de lei.
Un business de 200 de milioane de euro
În ultimul an, Ministerul Finanțelor și ANAF au încercat să sperie firmele cu anunțuri despre controale riguroase sau despre intensificarea controalelor, însă rezultatul acestor demersuri a fost unul redus, în contextul în care firmele știau că pentru nerespectarea acestei obligații se aplică Legea prevenirii.
La un cost mediu de 250 de euro piaţa de marcat, businessul se ridică, la nivel naţional, la 200 de milioane de euro. Firmele, multe dintre ele dotate cu alte modele de case de marcat sunt obligate să cumpere noile modele, deoarece un upgrade al acestora costa aproape cât una nouă. Astfel, până când sistemul informatic al ANAF nu devine unul funcțional, obligativitatea schimbării caselor de marcat nu poate fi privită decât ca un business păstorit de la cel mai înalt nivel al finanțelor publice.