Ministrul social-democrat al Finanțelor, Eugen Orlando Teodorovici, anunță că va curge lapte și miere pe drumurile din toată România.
Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a transmis în teritoriu către toate direcțiile regionale a finanțelor publice o „scrisoare cadru privind contextul macroeconomic, metodologia de elaborare a proiectelor pe anul 2020 și a estimărilor pentru anii 2021-2023, precum și limita sumelor din taxa pe valoare a adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale”, pe baza căreia Consiliul Județean a aprobat ieri propunerile de repartizare către toate comunele a unor cote bugetare pentru anul 2020 și estimările făcute pentru anii 2021-2023.
Datele prevăzute în scrisoarea MFP sunt parcă desprinse din altă lume, lucru remarcat și de consilierul județean liberal, Gheorghe Sorescu. „După estimările date de Ministerul de Finanțe, înțeleg că creșterea economică va fi foarte susținută, de la 5,7% la 5%, undeva pe acolo, PIB-ul României va ajunge de la 200 de miliarde de euro la 290 de miliarde de euro în 2023, iar euro va scădea de la cât este acum la 4,67. Să înțelegem că previziunile sunt foarte optimiste și să știm în ce context vom trăi în următorii ani”, a declarat Sorescu.
Creșterea economică are un ritm mai mult decât susținut. În 2018, creșterea economică a fost de 4,1%, în timp ce pentru acest an este estimată o creștere economică de 5,5%, pentru anul viitor de 5,7%, pentru a scădea apoi la 5% (2021-2022) și 4,8% (2023).
Potrivit previziunilor economice ale Comisiei Europene, România va avea în acest an o creștere economică de 4%, iar la finele anului viitor de 3,7%, cu 1,5, respectiv două procente mai mică decât cea văzută de reprezentanții MFP.
La rândul său, agenţia de evaluare financiară Standard & Poor’s, la începutul lunii septembrie, a atras atenţia că ritmul de creştere al economiei româneşti va rămâne sub 4% în acest an, după care se va reduce în 2020-2021 din cauza încetinirii cererii externe, a reducerii ritmului de creştere a salariilor şi a unui mediu fiscal mai neutru.
Și Produsul Intern Brut (PIB) va cunoaște o adevărată explozie după previziunile MFP. Dacă anul trecut a fost de 944,2 miliarde lei, în acest an ar sări pragul psihologic de o mie de miliarde de lei, până la 1.031 de miliarde, pentru ca în anii următori să crească constant într-un ritm de 70-80 de miliarde de lei în fiecare an până în 2023, când ar ajunge la 1.358,4 miliarde de lei, adică, undeva cu 50% mai mult decât în 2018.
Un alt indicator, cel puțin suspect, este cel privind importul de bunuri și servicii, care va scădea constant în următorii ani, deși tendința este cu totul invers, iar o creșterea a veniturilor diferitelor categorii de populație se va regăsi în consum, deci și într-o accentuare a dezechilibrul balanței comerciale.
În tot acest context se va înregistra și o reducere a ratei inflației, de la 3,2% previzionată în acest an la 2% în 2023.
Banca Naţională a României (BNR) a majorat la 4,2% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi estimează o inflaţie de 3,3% pentru 2020.
Și cursul leu-euro va avea o evoluție cel puțin bizară. Astfel, acesta va crește la finele acestui an la 4,74, dar de anul viitor va începe să scadă până la 4,67, în 2023.
Optimismul autorităților centrale se vede în indicatorii privind șomajul. La sfârșitul anului trecut au fost 288.900 de șomeri, cifră estimată și pentru acest an, dar care va scădea constant la finalul ciclului previzionat la 252.000 de șomeri.
Aceste previziuni au fost umflate tocmai pentru a da spațiu de manevră guvernului de a majora lefurile bugetarilor și pensiile, deși știe că nu are capacitatea financiară de a le susține. Agențiile de rating, deși au menținut cotațiile României în această toamnă, susțin că, în 2020, guvernanții vor trebui să adopte măsuri de ajustare fiscală pentru a se putea menține în cifrele de deficit bugetar stabilite de Comisia Europeană pentru toate statele membre.
