„România are a doua creștere economică din UE și cel mai scăzut nivel al șomajului din ultimii zece ani, iar acesta este meritul guvernului condus de Dăncilă”, decreta în cadrul Congresului PSD de la sfârșitul săptămânii trecute vicepremierul Mihai Fifor.
Instrument de manipularea
Rata șomajului a devenit, de-a lungul anilor, un instrument de manipulare al opiniei publice aflat la dispoziția politicienilor indiferent de culoarea politică a acestora. Și asta pentru că niciodată acest indicator statistic nu a reflectat pe deplin dimensiunea reală a fenomenului.
Totul pleacă de la modul în care este aplicată definiția șomerului dată de Organizația Internațională a Muncii: „Persoana în căutarea unui loc de muncă este persoana care face demersuri pentru a-şi găsi un loc de muncă, prin mijloace proprii sau prin înregistrare la agenţia pentru ocuparea forţei de muncă în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau, după caz, reşedinţa ori la alt furnizor de servicii de ocupare, acreditat în condiţiile legii”. Deci, în evidențele Agenției de Șomaj sunt înregistrate doar aceste persoane, restul nefiind luate în calcul la stabilirea ratei șomajului, iar acestea sunt foarte multe și influențează decisiv acest indicator.
Lipsa unei mase mari de români din statisticile de la șomaj crează falsa impresie a unei bunăstări, dar o imagine foarte bună pentru politicieni mai ales în preajma campaniilor electorale.
Situație recunoscută indirect și de oficialii AJOFM
Indirect, situația este recunoscută și de oficiali ai statului. La începutul verii, Călin Angel Iulian, directorul adjunct al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Botoşani, declara, într-o ședință de Colegiu Prefectural, în care a prezentat faptul că rata șomajului a ajuns la minimum istoric la jumătatea acestui an, 2,65%, „că trebuie să fim mult mai vigilenţi, în ideea că persoanele cu drept de muncă trebuie să ştie că sunt îndreptăţite să fie luate în evidenţă pentru a-şi găsi un loc de muncă”. El recunoștea că sunt foarte mulți botoșăneni fără loc de muncă ce nu apar în statistici. Aceste persoane sunt, în special, cele din mediul rural. Dacă luăm datele din ultimul anuar statistic, cel pe anul 2018, observăm că, la sfârşitul anului 2017, populaţia ocupată din judeţul Botoşani este de peste 131.700 de persoane, în timp ce numărul persoanelor angajate era mai mic de 54.000. Deci, vorbim de aproximativ 80.000 de persoane, apte de muncă, dar care nu figurează nici ca angajaţi şi nici ca şomeri.
Șomaj diminuat de „lucrătorii familiali neremunerați”
Potrivit metodologiei de calcul a Statisticii, „populaţia ocupată cuprinde toate persoanele de 15 ani şi peste, care au desfăşurat o activitate economică producătoare de bunuri şi servicii de cel puţin o oră (cel puţin 15 ore pentru lucrătorii pe cont propriu şi lucrătorii familiali neremuneraţi din agricultură) într-o săptămână, în scopul obţinerii de venituri sub formă de salarii, plată în natură sau alte beneficii”, a declarat Valentin Popa, directorul Direcţiei Judeţene de Statistică Botoşani.
Cheia ratei prezentate de politicieni stă în categoria „lucrător familial neremunerat”, după cum recunoaște Sorin Negruţi, expert la Departamentul Comunicare al Institutului Național de Statistică (INS), pentru „The Epoch Times”. Această categorie este pus pe picior de egalitate cu „lucrătorul pe cont propriu din agricultură”, cu proprietarul de pământ care-şi asigură traiul zilnic din exploatarea lui, cu aşa-zisul mic-fermier și nu apare în rândul celor fără loc de muncă. Conform datelor INS, în anul 2017, populaţia ocupată de la sate era formată 31% din „lucrători pe cont propriu” şi 17% „lucrători familiali neremuneraţi” (doar 51,3% sunt salariaţi şi 0,7% patroni!). Asimilarea „lucrătorilor familiali neremuneraţi” populaţiei ocupate duce la scăderea semnificativă a ratei şomajului la nivel naţional, având în vedere că aceasta se calculează ca raport între numărul şomerilor şi populaţia activă, care este artificial supradimensionată. Adică, din totalul populaţiei ocupate la nivel naţional, numai 73,7% sunt salariaţi, 1% – patroni, 17,1% – lucrători pe cont propriu, iar restul de 8,2% reprezintă „lucrătorii familiali neremuneraţi”. Numai adăugând numărul acestor sărmani la cel al şomerilor, cei 8,2% la cei 4% ne putem da seama că rata reală a populaţiei apte de muncă la nivel naţional, dar care nu prestează activităţi remunerate ar fi mai mare de 12%.
Doar 3% dintre agricultorii botoșăneni sunt angajați
Cel mai elocvent exemplu este cel din domeniul agricol din Botoșani, unde, îşi desfăşura activitatea 40% din populaţia ocupată a judeţului, potrivit datelor Direcţiei Judeţene de Statistică, publicate în anuarul statistic pe 2018. Mai exact, la nivelul anului 2017, din cele 131.700 de persoane considerate ca fiind ocupate, 53.600 îşi câştigau traiul în baza resurselor obţinute din agricultură. De remarcat, însă că majoritatea populaţiei ocupate în agricultură nu este salariată şi prestează această activitate doar pentru întreţinerea familiei. Oficial, la nivelul anului 2017, numărul de salariaţi din agricultură era de doar 1.735, reprezentând doar 1,3% din populaţia ocupată a judeţului şi 3,2% din totalul angajaţilor din agricultură.
Șomaj de câteva ori mai „mic” decât în Spania
Dacă ținem cont că această cosmetizare a realității e de când se calculează rata șomajului la noi în țară, ne dăm seama de dimensiunea minciunii istorice din informațiile furnizate de politicieni. Adăugați la ratele istorice ale șomajului și acest procent de aproximativ 8% – 10% ce reprezintă „lucrătorii familiali neremuneraţi”, care între timp a scăzut datorită migrației masive din ultimii ani, și veți avea o dimensiune a celor care nu aveau un loc de muncă. În anul de grație 2000, rata șomajului a fost de 6,9%, în 2008, anul declanșării crizei mondiale, aceasta coborâse la 5,6%, iar doi ani mai târziu, într-unul dintre cei mai grei ani postdecembrişti, a ajuns la 7%. A început apoi să coboare până la 3,8% în 2018 și 2,9%, în luna iunie a acestui an.
Ca element de comparație, în 2010, rata șomajului în Spania depășea 20 de procente, pentru ca trei ani mai târziu să atingă 27%, ca să coboare sub 15% abia la jumătatea anului trecut. Cu toate acestea, an de an, în ultimul deceniu, numărul românilor care și-au găsit loc de muncă în Spania a crescut vertiginos ajungând până aproape de un milion.