Numărul firmelor radiate s-a dublat în primele patru luni ale anului, până la aproappe 56.000 companii, ajungând la un nivel record în ultimii zece ani, cele mai afectate fiind cele cu activităţi în comerţ, agricultură, silvicultură, pescuit şi construcţii, arată o analiză Sierra Quadrant. „Într-o economie care, dincolo de avansul PIB-ului, din statistici, este puternic afectată de subfinanţare şi de blocajul financiar, să ştii cu cine faci afaceri, cu cine semnezi un contract a devenit extrem de important, în condiţiile în care insolvenţele, falimentele şi radierile continuă să se afle la un nivel ridicat”, se arată o analiză Sierra Quadrant.
Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, Botoşaniul, cu 17,4%, este judeţul în care s-a înregistrat cea mai mică creştere a numărul firmelor radiate. Pe locul doi se află Suceava cu 19,3%. La polul opus se află judeţele: Teleorman (248%), Maramureş (244%), Bistriţa-Năsăud (221%), Gorj (208%) şi Vaslui (207%).
În primele patru luni ale acestui an, la nivel naţional, au fost radiate 55.942 de firme, în creştere cu 94,3% faţă de perioada similară din anul precedent. În 2018, după primele patru luni, aveam 28.787 de firme radiate, cu o creştere de numai 4,94% faţă de anul precedent. „Este cel mai mare număr de firme radiate, în primele patru luni, din 2009 şi până în prezent. Dacă trendul continuă, 2019 ar putea aduce, astfel, un număr record de firme radiate, ce ar putea trece de graniţa de 100.000 de firme”, estimează experţii de la Sierra Quadrant.
Spre comparaţie, în 2018 au fost radiate în total 80.181 de firme, cu 2,57% mai puţine decât în 2017 (82.295 companii). „Este un fenomen similar cu situaţia din 2010 când, în plină criză, numărul firmelor radiate creştea cu 292% faţă de 2009 şi ajungea la 171.146 de societăţi”, arată studiul.
În ceea ce priveşte domeniile economice cu cele mai multe radieri de firme, la finalul lunii aprilie conducea detaşat sectorul comerţului, cu 17.349 companii, urmat de agricultură, silvicultură şi pescuit cu 10.838, construcţii (5.462), industria prelucrătoare (4.457), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (4.223) şi Informaţii şi comunicaţii (2.086).
La polul opus, sectoarele cu cele mai puţine firme radiate au fost administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public (trei), activităţi ale gospodăriilor private în calitate de angajator de personal casnic; activităţi ale gospodariilor private de producere de bunuri şi servicii destinate consumului propriu (şase) şi industria extractivă (50).
Potrivit experţilor, creşterea spectaculoasă a numărului firmelor radiate are la bază două motive principale. Pe de o parte sunt antreprenorii care îşi radiază companiile în mod voluntar, în contextul unui mediu economic plin de provocări, iar pe de altă parte, creşterea numărului firmelor radiate este rezultatul închiderii unui număr semnificativ de proceduri de faliment.
Mediul de afaceri românesc trece printr-o „curăţenie generală”, cu efecte pozitive pe termen mediu şi lung.
