Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a admis eşecul deciziei de a impune depunerea Declaraţiei unice doar online, până la data de 31 iulie 2019. Principala cauză a eşecului o reprezintă sistemul informatic al ANAF, care se blochează la 9.000 de accesări simultane. În primele două săptămâni din martie, specialiştii IT din Fisc au „peticit” cum au putut sistemul, ridicându-i „performanţele” până la acest prag de accesări simultane, total insuficient însă pentru perioadele de vârf în care companiile fac raportări.
O altă problemă este cea a contribuabililor care au acces dificil la Spaţiul Privat Virtual (SPV).
„Au fost solicitări justificate, nu multe, pentru depunerea declaraţiei pe format hârtie, pentru a avea o astfel de alternativă cel puţin pentru o perioadă, până când întregul sistem (n.r. – informativ) va fi modernizat. Sunt deja 700.000 persoane contribuabili care au deja acest SPV. La începutul lui 2018, în prima parte a anului, erau undeva la 5%. A crescut foarte mult acest număr. Pe de-o parte este vorba despre sistemul informatic. Pe de altă parte, este şi vorba de accesul anumitor contribuabili la un astfel de mijloc modern de comunicare. Pentru care situaţie, luăm în calcul inclusiv acceptarea depunerii Declaraţiei Unice pe format hârtie pentru o perioadă de timp, până când lucrurile se reglează definitiv, cel puţin până la finalul anului”, a declarat ministrul Finanţelor la finalul şedinţei de Guvern de marţi.
Declaraţia unică a fost introdusă anul trecut şi reprezintă o schimbare majoră prin trecerea, începând cu obligaţiile fiscale aferente anului 2018, de la sistemul deciziilor de impunere emise de Fisc la un sistem de autoimpunere. În mod excepţional, în 2018, Declaraţia unică trebuia depusă până la 31 iulie, dar din 2019 data limită a fost stabilită în luna martie. În luna martie, anul acesta, însă, termenul limită până la care trebuie depusă declaraţia unică a fost extins tot la 31 iulie. Prin intermediul Declaraţiei unice, trebuie declarate următoarele tipuri de venit realizat: venituri/pierderi din activităţi independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, venituri din cedarea folosinţei bunurilor, venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, determinate în sistem real, venituri din transferul titlurilor de valoare, venituri din investiţii realizate din străinătate, precum dividende, dobânzi, pensii.