De vreo trei săptămânii site-ul Autorităţii Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) funcţionează cu intermitenţe spre disperarea contribuabililor şi a angajaţilor Fiscului, care se văd în imposibilitatea de a-şi face treaba. Mai mult, din 15 martie, ziua în care premierul Viorica Dăncilă a anunţat că persoanele fizice care depun online Declaraţia unică vor beneficia de reduceri de 5%, respectiv 10%, timp de mai multe zile, serverele ANAF au fost nefuncţionale.
Controale justificate de scăderea vânzărilor caselor de marcat
Tot din 15 martie, Direcţia Generală Antifraudă Fiscală din cadrul ANAF a declanşat un control tematic privind respectarea obligaţiei de dotare cu aparate de marcat cu jurnal electronic. Explicaţia a venit dintr-un comunicat al Ministerului de Finanţe: „Acţiunea de control tematic este determinată de faptul că cererea de achiziţionare de aparate de marcat cu jurnal electronic a înregistrat un declin accentuat în perioada decembrie-februarie… În luna februarie comparativ cu luna ianuarie, ritmul de atribuire a seriilor fiscale a scăzut cu cca 30%, iar cel de instalare a aparatelor de marcat cu jurnal electronic a scăzut cu cca 11%. La nivelul majorităţii distribuitorilor autorizaţi şi a unităţilor acreditate pentru comercializare există stocuri de aparate de marcat noi”. Acelaşi comunicat mai precizează că şi solicitările de instalare şi punere în funcţiune a noilor aparate de marcat au scăzut chiar şi în cazul aparatelor achiziţionate deja sau pentru care au fost achitate avansuri, fiind „semnalate numeroase situaţii în care aparatele sunt lăsate de utilizatori în custodie în depozitele distribuitorilor”.
Comercianţii vor tratament egal cu statul
Pe de altă parte, comercianţii, pe bună dreptate, sunt agasaţi de aceste controale. „Avem obligaţia de a ne dota cu case de marcat inteligente. OK, am înţeles acest lucru. Am încercat să facem un upgrade la casele pe care le aveam deja, dar costa aproape cât una nouă, aşa că am preferat să mai scoatem din buzunar 1.100-1.200 de lei să cumpărăm alte case de marcat. Săptămâna trecută a venit Fiscul în control. Oare nu mai bine îşi pun ei sistemul informatic la punct şi după aceea să ne controleze şi pe noi?”, s-a întrebat retoric un întreprinzător din Botoşani.
Reprezentanţii Direcţiei Generale a Finanţelor Publice (DGFP) Botoşani susţin că echipele de control vin de la Direcţia Antifraudă de la Suceava. „Din ce am înţeles eu, este un control preventiv şi acolo unde nu vor găsi casele de marcat cu jurnal electronic vor da un avertisment. Problemele cu servele ne afectează şi pe noi, pentru că nu putem să ne desfăşurăm activitatea”, a declarat un reprezentant al DGFP Botoşani.
Business de 200 de milioane de euro
Întrebat dacă situaţia nu ar trebui reglementată legal, prin modificarea cadrului legislativ în sensul ca agenţii economici să nu mai fie ţinta controalelor, atâta timp cât sistemul informatic al statului nu este pus la punct, vicepreşedintele Senatului, social-democrata botoşăneană Doina Federovici, a declarat că responsabilitatea pentru această situaţie este la Ministerul de Finanţe, dar că va lua legătură cu şefii ANAF şi „dacă se va impune, vom modifica şi cadrul legislativ, astfel încât agenţii economici să-şi poată desfăşura activitatea în cele mai bune condiţii”.
Agenţii economici care nu au case de marcat cu jurnal electronic, vor primi un avertisment din partea reprezentanţilor Antifraudă, iar după zece zile vor fi verificaţi din nou. Dacă nici atunci nu vor fi în neregulă riscă să fie amendaţi drastic.
Potrivit unor estimări, la ora actuală, la nivel naţional ar fi nevoie de circa 800.000 de case de marcat cu jurnal electronic, însă, în sistemul informativ al ANAF, sunt înregistrate aproximativ 500.000 de case de marcat digitale.
La un cost mediu de 250 de euro piaţa de marcat, business-ul se ridică, la nivel naţional, la 200 de milioane de euro.
Serverele Fiscului cad la 9.000 de accesări simultane
Infrastructura informatică din din spatele interfeţei pe care utilizatorii externi o folosesc pentru a comunica cu Fiscul se blochează la 9.000 de accesări simultane. Surse din domeniu au declarat pentru cursdeguvernare.ro că, în primele două săptămâni din martie, specialiştii IT din Fisc au „peticit” cum au putut sistemul, ridicându-i „performanţele” până la acest prag de accesări simultane, total insuficient însă pentru perioadele de vârf în care companiile fac raportări.
Chiar şi aşa, în momentul în care şi persoanele fizice au început să depună Declaraţia unică de venit şi Formularul 230, Spaţiul Privat Virtual nu a mai putut fi folosit. Cauza evidentă a blocajului: în jur de trei milioane de utilizatori au apărut în perioada din lună în care cele 300.000 de firme îşi depun declaraţiile.
Soluţia Ministerului de Finanţe, asumată de ANAF, a fost tipic dâmboviţeană: Guvernul a prorogat termenul limită de depunere a celor două documente pentru data de 31 iulie, şase zile după ce expiră data limită la care companiile depun, lunar, declaraţii.
Portalul cursdeguvernare.ro susţine că Finanţele au amânat problema, pentru că nu vor să o rezolve, resursele fiind direcţionate către relativ noul Centru Naţional pentru Informaţii Financiare, aflat la Ministerul de Finanţe. „Înfiinţarea acestui centru a fost unul dintre cele mai puternice motive pentru care guvernul a renunţat la programul de reformă al ANAF convenit cu Banca Mondială”, mai scrie cursdeguvernare.ro.
