Guvernul Dăncilă insistă ca parte din Autostrada „Unirii”, mai exact sectorul Târgu Neamţ – Iaşi – Ungheni să se realizeze în parteneriat public-privat şi nu prin atragere de fonduri europene, deşi statul român ar putea obţine 85% din costurile autostrăzii din bugetul UE.
Prezent săptămâna trecută la Botoşani, ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, nu a putut lămuri de ce Cabinetul Dăncilă insistă pentru parteneriatul public-privat, încercând doar să acrediteze ideea că aceasta soluţie este una mai rapidă. Explicaţia nu are susţinere, atâta vreme cât premierul Viorica Dăncilă a anunţat, după o discuţie cu asociaţiile civice din Moldova care militează pentru construirea Autostrăzii „Unirii” că termenul de finalizare al acesteia va fi 2026 şi nu 2022 cum este stipulat în legea adoptată la sfârşitul anului trecut de către Parlament. „Sectorul de autostradă de la Târgu Neamţ la Ungheni se va face prin PPP (n.r. – parteneriat public-privat). A fost o decizie a Guvernului pe care eu am găsit-o şi conform acestei decizii eu merg în acest ritm, partea care ne revine nouă… Pentru că dorim să accelerăm anumite proceduri, pentru că sunt investitori care şi-au exprimat dorinţa să investească în PPP şi să construiască un sector din această autostradă. Este, din punct de vedere al eficienţei, vorbesc ca şi timp, mult mai rapidă decât am fi încercat noi să o facem”, a declarat ministrul Transporturilor.
Referitor la faptul că s-a dublat termenul de execuţie prevăzut de lege, ministru Răzvan Cuc a declarat că realizarea acestei autostrăzi este una dificilă din punct de vedere tehnic. „Noi vorbim de o autostradă, care, în general, din punct de vedere al construcţiei, este relativ… nu este o construcţie simplă. Nu vorbim de un relief favorabil. Toate aceste lucruri trebuie luate foarte bine în calcul, pentru că în momentul în care revizuim SF-ul (n.r. – studiul de fezabilitate) trebuie să fim foarte atenţi la lucrările pe care le avem de efectuat, trebuie să se facă foraje, să nu mai găsim vreun sit Natura 2000 sau vreo problemă care să ne blocheze obiectivul de investiţii, deci, probabil că cei de la Comisia Naţională de Prognoză au transmis doamnei prim-ministru aceste lucruri, iar noi aşteptăm să vedem rezultatele studiului de fezabilitate. Nu mă pot pronunţa eu înainte să văd ce va ieşi în urma elaborării noului SF şi să vă spun eu că se termină în 2020, 2022 sau 2026 pentru sectorul care ne interesează pe noi”, a mai spus Cuc.
Acesta nu a putut da vreun exemplu de parteneriat-public-privat reuşit până în prezent, dar a precizat doar că „sunt convins că o să avem în perioada următoare”.
Un posibil răspuns pentru evitarea cu obstinaţie a atragerii fondurilor europene pentru Autostrada „Unirii” a dat-o fostul premier, Victor Ponta, prezent şi el la sfârşitul săptămânii trecute la Botoşani: „Daţi-mi voie să cred că e problema că nu pot să le dea contractele cui vor ei. Mai ales cele din fonduri europene, când au mai luat şi ei nişte bani pentru Tel Drum i-a prins OLAF şi uite că se chinuiesc cu problemele alea. Şi atunci dacă nu pot să dea contractele cui vor ei, nu le fac deloc. Altă explicaţie nu există”.
În bugetul pentru 2019 au fost prinşi bani la capitolul Autostrada „Unirii” doar pentru completarea studiilor de fezabilitate, echivalentul a doar câteva sute de metri de autostradă.
