Cu doar două zile înainte de intrarea în noul an, Guvernul a publicat în Monitorul Oficial Ordonanţa de Urgenţă adoptată pe 21 decembrie, seara, prin care se introduc noi taxe. Măsurile intră în vigoare la 1 ianuarie 2019. „Ne așteptăm ca în perioada următoare să mai avem modificări fiscale”, spune consultantul fiscal Adrian Bența.
Măsuri ce vizează domeniul economic
Ordonanţa vizează înființează Fondul de Dezvoltare și Investiții, fără personalitate juridică, gestionat de comisia națională de strategie și prognoză. Fondul este în limita a zece miliarde de euro, finanțat prin împrumuturile date de Trezoreria statului, când aceasta are excedent. Fondul finanțează proiecte de investiții ale unităților administrativ teritoriale, în domeniile sănătate, educație, apă-canalizare, rețele de energie electrică și gaze, transporturi, salubrizare.
Se înființează Programul de finanțare pentru „stațiuni balneare”, care reprezintă un ajutor de stat în procent de 50% din valoarea investiției în staţiuni balneare, iar finanțarea din buget este de până la 200.000 euro.
De asemenea, se aprobă programul „investim în copii, investim în viitor”, pentru construcția sau amenajarea unor grădinițe cu profil sportiv. Programul asigură finanțarea cu până la 500.000 euro pentru un obiectiv și se acordă după ce investiția este finalizată.
În 2019, punctul de pensie se menține la valoarea de 1.100 lei, până la data de 31 august 2019, iar începând cu data de 1 septembrie 2019 se majorează la valoarea de 1.265 lei.
Pentru salariații din sistemul public, orele lucrate peste programul de lucru se vor compensa doar cu timp liber. Aceste persoane vor beneficia de vouchere de vacanță.
Operatorii economici cu capital integral sau majoritar de stat virează în termen de 60 de zile de la aprobarea situațiilor financiare, „sub formă de dividende”, 35% din sumele repartizate la alte rezerve.
Se plafonează, în perioada 1 aprilie 2019 – 28 februarie 2022, preţul la gazele naturale la 68 lei/MWh.
Persoanele ce participă la un fond de pensii administrat privat pot opta în baza unei cereri individuale după o perioadă de cinci ani, să se transfere la sistemul public de pensii. Fondurile deținute până la data transferului rămân în contul personal al participantului până la deschiderea dreptului la pensia privată.
Se înființează Fondul de finanțare a contractelor de parteneriat public-privat. Acest fond este utilizat pentru cofinanțarea programelor dezvoltate în parteneriat public-privat. Finanțarea fondului se va face din sume repartizate de ordonatorii principali de credite, sume stabilite prin hotărâre de Guvern.
Măsuri ce vizează domeniul fiscal
Impozitul special pe activitatea cu caracter de monopol din sectorul energiei electrice și al gazului natural se prorogă până la data de 31 decembrie 2021. De fapt, acesta trebuia să se abroge la data de 31 decembrie 2018, potrivit cadrului normativ actual.
Organizatorii de jocuri de noroc vor plăti o taxă anuală reprezentând 2% din totalul taxelor de participare, încasate în anul anterior. Taxa trebuie declarată și plătită până în data de 25 februarie din anul curent. Pentru operatorii noi înființați, taxa este de 2% din încasările lunii precedente. Aceasta trebuie plătită până pe data de 25 a lunii următoare.
Termenul de restituire a taxei de primă înmatriculare a fost prelungit până pe 30 iunie 2019.
S-au redus domeniile în care pot fi angajați zilieri la trei sectoare de activitate: agricultură şi vânătoare; silvicultură, cu excepţia exploatărilor forestiere şi pescuit şi acvacultură.
Se scutesc de impozite pe o perioadă de zece ani salariaţii din construcţii, unde leafa minimă va fi de 3.000 de lei. De asemenea, contribuția de asigurări sociale pensii pentru angajații din construcții se reduce de la 25% la 21,25%, care vor fi scutite de plata contribuției la fondul de pensii administrat privat. Această categorie de salariați beneficiază și de scutirea la plata contribuției la asigurările sociale de sănătate.
Tichetele de masă, voucherele de vacanță, tichetele cadou, tichetele de creșă, tichetele culturale, sunt asimilate veniturilor salariale date în natură și se impozitează cu 10%. Pentru acestea nu se datorează asigurări sociale obligatorii.
u Pentru contractele de muncă cu timp parțial, când nu există o excepție de la scutirea la recalculare, baza de calcul pentru contribuția la pensie și contribuția la sănătate este salariul minim brut corespunzător cu vechimea și nivelul studiilor impuse de activitatea desfăşurată, adică 2.080, respectiv 2.350, chiar dacă aceştia sunt plătiţi cu sume mai mici.
Pentru indemnizațiile de hrană și de vacanță acordate personalului plătit din fonduri publice se opresc impozitul pe venit și contribuția la pensii și cea la sănătate.
Se clarifică situația veniturilor din dividende distribuite către persoanele fizice înainte de 1 ianuarie 2018, dar plătite după această dată, din punctul de vedere al contribuției la sănătate, în sensul că pentru acestea nu vor mai trebui plătite contribuții la sănătate.
Se îmbunătățește procedura eșalonării la plată. Pe perioada de valabilitate a eșalonării pot fi solicitate și aprobate suplimentarea sumelor eșalonate la plată cu anumite categorii de creanțe bugetare. Într-un an calendaristic sau, după caz, într-o fracțiune de an, pot fi depuse două cereri.
u Asociațiile de dezvoltare intercomunitară au calitate de persoană impozabilă din punctul de vedere al TVA pentru asigurarea serviciilor de utilități publice. Acest lucru înseamnă că după depășirea plafonului de scutire de TVA, acestea vor factura serviciile de utilități publice cu TVA.
Companiile din energie vor plăti o taxă de 2% din cifra de afaceri.
Băncile vor plăti o taxă pe activele financiare dacă dobânda Robor la trei luni este mai mare de 2%. Dacă media trimestrială a ratelor Robor este mai mare cu până la 0,5%, cota este de 0,1%; între 0,51% şi 1% – 0,2%; între 1,01% şi 1,5% – 0,3%; între 1,51% şi 2% – 0,4%. Dacă media trimestrială Robor este cu peste două puncte procentuale peste pragul de referință, cota taxei este de 0,5%.
Eugen Teodorovici, un nou avertisment pentru bănci
Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a avertizat băncile că, dacă nu vor scădea Robor și vor urca dobânzile pentru români, vor urma noi măsuri împotriva lor.
„Încercăm să anticipăm paşii următori ai băncilor. Probabil că unul dintre paşi va fi ca, în noile contracte, băncile să-şi mărească marja fixă, pentru a-şi ascunde eventual această scădere a Robor. Abia aşteptăm să vedem un astfel de fapt. Va urma altă serie de măsuri. Dacă stăm şi discutăm ce înseamnă acest Robor, cine îl stabileşte, cum… sunt zece bănci, care fac în prima parte a zilei o cotaţie proprie, dobânda la care se împrumută între 35-36 de bănci din piaţă. Prima şi ultima dintre cotaţii se elimină, rămân cele opt, se face o medie şi acela e Robor.
Robor ţine de mai mulţi factori: inflaţie, randamentul titlurilor de stat.
Dar ce e foarte interesant: băncile se împrumută între ele la acea dobândă pe care fiecare o expune la începutul zilei. Mai departe, la fraieri, s-o spunem pe româneşte, împrumută la acel nivel al Robor. Ce e foarte interesant şi o să cerem Consiliului Concurenţei să facă o astfel de analiză cu noi să vedem pe zile, pe perioade cât s-au împrumutat băncile între ele, cât au împrumutat mai departe la nivelul Robor în piaţă”, a declarat Eugen Teodorovici.
