Comisiile de specialitate au analizat legea offshore, element cheie în exploatarea resurselor energetice din Marea Neagră.
Proiectul privind legea offshore a trecut de comisiile de specialitate din Camera Deputaţilor. Aleşii nu au modificat însă articolele controversate, criticate de investitorii străini şi de opoziţie.
Comisiile pentru administraţie, de buget şi pentru industrii au adoptat raportul cu 40 de voturi „pentru” şi 14 abţineri. „Titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a prezentei legi beneficiază, pe toată perioada derulării acestora, de nivelul de redevenţă, cotele procentuale de redevenţă petrolieră, pragurile de producţie brută aferente acestor cote existente la data intrării în vigoare a prezentei legi”, este unul dintre articolele adoptate de deputaţi.
Proiectul prevede, de asemenea, calcule exacte ale impozitului asupra veniturilor suplimentare offshore.
Legea care impune condiţiile în care pot fi scoase şi vândute gazele din Marea Neagră a fost adoptată de Parlament în iulie, după un traseu sinuos. Preşedintele Klaus Iohannis, însă, le-a cerut aleşilor să mai arunce o privire pe schimbările făcute, să se asigure că viitorul exploatării gazelor din Marea Neagră sună bine, că nu există riscul să alungăm investitorii.
În zona continentală a Mării Negre se derulează două proiecte de anvergură. Primul, în zona de apă adâncă, derulat de Exxon şi OMV Petrom, unde s-au descoperit rezerve potenţiale de gaze de până la 84 de miliarde de metri cubi, iar al doilea, derulat de fondul de investiţii american Carlyle, prin Black Sea Oil and Gas (BSOG), în zona de apă mică, are un potenţial cuprins între 10 şi 20 de miliarde de metri cubi. În acest al doilea caz primele gaze vor ajunge la ţărm anul viitor, în timp ce, în primul caz, Exxon şi Petrom vor anunţa în acest an dacă vor lua decizia exploatării comerciale. În caz pozitiv, gazele vor ajunge la ţărm în 2020.
Potrivit estimărilor oficialilor de la Bucureşti, există circa 200 de miliarde de metri cubi de gaze rezerve în Marea Neagră doar pe ceea ce s-a săpat, adică cele trei perimetre deţinute de Lukoil, ExxonMobil şi OMV Petrom, respectiv Black Sea Oil and Gas.
