Guvernul nu mai are bani şi face transferul responsabilităţii şi al costurilor pe umerii mediului privat.
Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, şi cel al Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, au anunţat în weekend că guvernul va majora de la 1 noiembrie salariul minim. Acesta va fi diferenţiat în funcţie de studii sau vechime: 2.080 lei salariul minim brut pe ţară şi 2.350 lei salariul minim pentru angajaţii cu studii superioare sau pentru angajaţii cu 15 ani vechime
În România sunt peste 1,7 milioane de salariaţi care primesc minimul pe economie, din care 580.000 au o vechime de peste 15 ani, iar 350.000 sunt cu studii superioare, arată datele Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză (CNSP), citate de HotNews.
Astfel, de la 1 noiembrie, România va avea trei salarii minime. Practic este unul standard, existent şi acum, care va creşte la 2.080 de lei şi încă două în funcţie de vechime şi studii, care vor fi de 2.350 lei fiecare. Mediul de afaceri le consideră nişte costuri în plus, iar statul se gândeşte la veniturile suplimentare.
Un calcul simplu ne arată că statul ar încasa peste 516 milioane lei în plus, în acest an, dacă noile salariile minime vor intra în vigoare de la 1 noiembrie. Având în vedere că statul trebuie să se încadreze într-un deficit bugetar de circa 28,3 miliarde lei (3% din PIB), la noua estimare a PIB-ului, acesta va scădea cu jumătate de miliard. Dacă estimările ar arăta un deficit de fix 3%, pentru acest an, atunci această măsură va duce la o diminuare spre 2,95%.
Dacă o covrigărie are, să spunem, cinci angajaţi pe care îi plăteşte cu salariul minim pe economie astăzi, peste o săptămână şi jumătate fondul de salarii pentru ei va creşte cu 9,5%, dacă sunt fără studii şi cu vechime sub 15 ani. În schimb, dacă cei cinci au peste 15 ani vechime sau studii superioare, fondul de salarii urcă cu 23,6%. În aceste condiţii, există posibilitatea ca preţul covrigului să crească.
Preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, crede că veniturile în plus la buget reprezintă raţiunea pentru creşterea salariului minim mai devreme.
La rândul său, Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) spune că nicăieri în lume nu se anunţă o astfel de măsură cu două săptămâni de a fi implementată. „E o chestiune revoltătoare să stabileşti salariul minim pentru peste două săptămâni. Suntem spre sfârşitul anului, iar companiile mici şi mijlocii şi cele mari şi-au făcut un anumit calcul şi buget până la sfârşitul anului. Nicăieri în lume nu există acest tip de abordare să te anunţe de azi că în două săptămâni se măreşte salariul minim. Ți-ai făcut un calcul de rentabilitate, un calcul de buget resurse umane, impactul pe care îl are în preţurile tale, de cost, în costurile pentru produsul tău”, a declarat Jianu. El de părere că salariul minim diferenţiat ar trebui să fie stabilit de patronate-sindicate.
