Corina Creţu a declarat, ieri, la Bruxelles, vizibil iritată, că nu mai acceptă „insulte” din partea Guvernului român faţă de munca pe care o face, subliniind că la Comisia Europeană se fac „eforturi supraomeneşti” pentru a evita dezangajările de fonduri pentru România, însă fără proiecte nu se poate finanţa. „Este datoria mea ca şi comisar european pentru politică regională să avertizez în toate statele membre, deci implicit şi în România despre riscul pierderii sau dezangajărilor de fonduri şi mai ales în domeniul infrastructurii, având în vedere că sunt lucrări complexe, care durează ani de zile, trebuie să îmi fac datoria şi să spun că atunci când o ţară riscă să-şi piardă şansa la dezvoltare pentru generaţii întregi”, a afirmat Corina Creţu, într-o conferinţă de presă la Bruxelles susţinută împreună cu preşedintele Comitetului Regiunilor, Karl-Heinz Lambertz.
Ea a precizat că, de când a venit comisar european pentru politică regională, a încercat să ajute în privinţa ratei de absorbţie pentru regiunile mai puţin dezvoltate. „În cazul României, am făcut eforturi extraordinare, în sensul că am fazat foarte multe proiecte în valoare de trei miliarde de euro. Practic, am degrevat bugetul naţional de trei miliarde de euro, bani care ar fi fost pierduţi. Am ajuns la o rată de absorbţie pentru perioada 2007-2013 de peste 90%, în condiţiile în care în 2014 am preluat-o de la sub 50%. Am aprobat proiecte retrospective, adică proiecte realizate dar pentru care statul român plătea credite BEI şi BERD, am preluat salariile tuturor lucrătorilor pe fonduri europene. S-au pierdut două miliarde de euro din păcate în domeniul cel mai vulnerabil şi cel mai necesar pentru România, acela al transporturilor”, a continuat Corina Creţu.
„Pentru perioada 2014-2020 facem eforturi supraomeneşti să evităm dezangajările de fonduri”, a subliniat comisarul european.
Creţu a precizat că, la începutul anului 2018, riscul de pierdere era de 800 milioane de euro, dar lucrează cu autorităţile române pentru a minimiza aceste pierderi, care sunt pe POR. „Pe Infrastructură nu există deocamdată risc de pierderi pentru anul acesta, tocmai pentru că avem proiecte fazate, proiecte care nu au fost terminate la timp, dar care consumă din această perioadă de programare şi vor fi terminate. Şi aceste proiecte fazate vor fi terminate şi avem nevoie de proiecte noi, mature. Nu înţeleg această tensiune care s-a creat între mine şi guvern spunând lucrurilor pe nume. Avem bani la Bruxelles pentru proiecte de infrastructură, nu avem proiecte”, a explicat ea.
Autostrada „Târgu Mureş – Iaşi” este o prioritate pentru UE
Corina Creţu a menţionat că Autostrada „Târgu Mureş – Iaşi” este o prioritate a Comisiei Europene. „O spun cu toată sinceritatea de pe podiumul Comisiei Europene: avem nevoie de a completa proiectele de infrastructură care conectează Europa, mai ales Republica Moldova, Moldova de Europa Centrală şi de Est. Avem bani pentru studii de fezabilitate, nu avem nicio solicitare… Din păcate, am văzut că, în şedinţa de Guvern, Guvernul a anunţat că doreşte să facă această autostradă pe sistemul parteneriat public-privat. Specialiştii noştri nu sunt confortabili cu această abordare, pentru că înseamnă o deprioritizare a investiţiei”, a continuat comisarul european.
Creţu a precizat că, la ora actuală, La Comisia European este în analiză un singur proiect major: metroul Otopeni-Gara de Nord. „Autorităţile române au solicitat schimbarea programului de infrastructură mare. Dânşii ne-au dat nişte deadline-uri care au fost deja depăşite cu mult. (…) Din partea noastră există toată disponibilitatea, dar atâta vreme cât nu avem proiecte nu avem ce analiza şi nu avem deci ce finanţa. Mai simplu de atât nu văd”, a afirmat ea.
În final, comisarul european a spus răspicat: „Chiar vreau să vă anunţ public că nu mai accept insultele din partea Guvernului României faţă de munca pe care o fac”.
Tăriceanu îi dă dreptate Corinei Creţu
Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, liderul ALDE, susţine că oficialul european este „animat de foarte bune intenţii”. „Cred că ce spune are mai mult decât un sâmbure de adevăr, pentru că şi Corina Creţu, Comisia Europeană, are fondurile care sunt alocate pentru acest exerciţiu financiar, dar într-adevăr proiectele trebuie să fie pregătite. Nu se pot da bani – vă dăm bani şi faceţi ce vreţi cu ei”, a declarat Tăriceanu.
Preşedintele Senatului a dat exemplul Autostrăzii „Piteşti-Sibiu”, de care se discută de atât de multă vreme, încât proiectul ar fi trebuit pregătit, să poată să ajungă pentru finanţare. „Au împărţit acest tronson în cinci bucăţi, au făcut studii de fezabilitate, nu sunt bune studiile pe două sau trei tronsoane, pe încă două s-au oprit cu ele. Deci, o problemă avem la nivelul Ministerului Transporturilor. Nu ştiu care e stadiul actual. Nu vreau să înţelegeţi că e o critică deschisă pentru minister şi pentru ministru, că nu stă ministrul să facă studiile, ci pentru funcţionarii din minister, pentru celelalte instituţii din subordine”, a adăugat liderul ALDE.
Călin Popescu Tăriceanu a precizat că este convins de sinceritatea Corinei Creţu. „Dacă le-ar spune altcineva poate aş avea o anumită rezervă, dacă spune Corina Creţu chiar nu am în momentul de faţă nicio rezervă, sunt convins de sinceritatea şi de buna ei intenţie”, a afirmat el.
Liderul ALDE a precizat că a stabilit în urmă cu două-trei săptămâni cu Liviu Dragnea să aibă o discuţie la care să îl invite pe ministrul Transporturilor pentru a le face o prezentare a stadiului proiectelor.
Ministrul de Finanţe: „În România nu a fost problema banilor pe proiecte”
În România nu a fost problema banilor atunci când s-a vorbit de proiecte, ci modul în care anumite ministere „înţeleg” să folosească aceşti bani, „fie că sunt din buget, bani europeni sau din alte surse de finanţare”, a declarat, ieri, la Palatul Parlamentului, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici.
„Bani europeni există, au existat întotdeauna şi în România. Oricum, nu a fost problema banilor atunci când s-a vorbit de proiecte, ci de modul în care anumite ministere înţeleg să şi folosească aceşti bani, fie că sunt ei din buget, bani europeni sau din alte surse de finanţare”, a precizat Teodorovici.
Potrivit acestuia, comisarul european Corina Creţu, care a avertizat că România pierde bani din lipsa proiectelor, poate să aibă dreptate în situaţia în care se referă la „ce am putea să trimitem noi la Bruxelles pentru a fi aprobat ca cerere de finanţare”.
Ministrul Finanţelor a adăugat că „nu scrie absolut nicăieri” că nu se poate finanţa din bani europeni un proiect care are un sistem de parteneriat public privat, făcând referire la proiectul Autostrăzii „Iaşi-Târgu Mureş”.
Întrebat dacă este un responsabil pentru nerealizarea unor proiecte de infrastructură pe bani europeni, ministrul a spus că „cineva” are totuşi o vină. „Noi, ca Minister de Finanţe, vom avea discuţii cu fiecare ministru în parte pentru a vedea exact ce cere fiecare pentru portofoliul propriu, dacă se poate şi se va putea deconta acea cheltuială din bani europeni şi dacă se face din bugetul de stat, atunci e o mare problemă… Nu poţi să ai o justificare, să ai şansa să cheltui bani europeni şi să vii cu o solicitare de decontare din buget. Nu se justifică”, a conchis Teodorovici.