Senatul a adoptat, în calitate de primă cameră sesizată, Legea offshore, care reglementează exploatarea gazelor din Marea Neagră. Actul normativ fusese trimis la reexaminare de către preşedintele Klaus Iohannis. Legea privind unele măsuri necesare implementării operaţiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore a fost adoptată cu 81 voturi „pentru”, nouă „împotrivă” şi 15 abţineri. Legea va merge la Camera Deputaţilor, care este for decizional în acest caz.
Tot ieri, comisiile pentru energie şi cea economică au aprobat mai multe amendamente propuse de senatorii PSD şi ALDE. Unul dintre amendamente micşorează substanţial povara fiscală a companiilor, care îşi pot deduce astfel cheltuielile totale de explorare de la plata impozitului suplimentar introdus prin această lege. ExxonMobil şi OMV Petrom au investit deja în explorare circa 1,5 miliarde de euro, aceste sume urmând a fi deduse din impozitul suplimentar. Al doilea amendament votat în Comisia pentru Energie din Senat interzice schimbarea cuantumului taxelor aplicate companiilor petroliere pe toată durata exploatării gazelor. Altfel spus, nivelul taxelor este garantat prin lege pe toată durata exploatării.
Legea a fost modificată la câteva zile după ce Liviu Dragnea s-a întâlnit cu secretarul general al Energiei din SUA, Rick Perry. Cu trei săptămâni înainte, Liviu Dragnea se întâlnise la biroul său din Camera Deputaţilor cu directorul general al OMV şi cu preşedintele pentru dezvoltare al ExxonMobil, fără ca întâlnirile să fie comunicate public de preşedintele Camerei Deputaţilor decât după o săptămână.
După votul din Senat Legea offshore va merge la Camera Deputaţilor, decizională, unde va trebui să primească raport în Comisia de Industrii, condusă de Iulian Iancu. Va urma votul final din plenul Camerei Deputaţilor. Legea a fost votată de Parlament în iunie, într-o formă anunţată de Liviu Dragnea şi care i-a luat prin surprindere pe toţi colegii de partid, dar şi pe aliaţii din ALDE.
Miza: Rezerve de cel puţin 200 de miliarde de metri cubi de gaz
În zona continentală a Mării Negre se derulează două proiecte de anvergură. Primul, în zona de apă adâncă, derulat de Exxon şi OMV Petrom, unde s-au descoperit rezerve potenţiale de gaze de până la 84 de miliarde de metri cubi, iar al doilea, derulat de fondul de investiţii american Carlyle, prin Black Sea Oil and Gas (BSOG), în zona de apă mică, are un potenţial cuprins între 10 şi 20 de miliarde de metri cubi. În acest al doilea caz primele gaze vor ajunge la ţărm anul viitor, în timp ce, în primul caz, Exxon şi Petrom vor anunţa în acest an dacă vor lua decizia exploatării comerciale. În caz pozitiv, gazele vor ajunge la ţărm în 2020.
Potrivit estimărilor oficialilor de la Bucureşti, există circa 200 de miliarde de metri cubi de gaze rezerve în Marea Neagră doar pe ceea ce s-a săpat, adică cele trei perimetre deţinute de Lukoil, ExxonMobil şi OMV Petrom, respectiv Black Sea Oil and Gas.