Corina Creţu, comisarul european pentru politica regională, a declarat ieri că ultimul proiect depus de România pe Programul Operaţional Infrastructura Mare este cel al metroului de la Gara de Nord la Otopeni. „Sunt probleme încă pe care le avem în ceea ce priveşte capacitatea administrativă, nu s-a redus încă birocraţia, nu s-au redus procedurile, iar domeniul transporturilor este domeniul în care România a pierdut bani. Ştiţi foarte bine că în 2007-2013 România a reuşit o rată de absorţie de 90%, două miliarde s-au pierdut pe transport. Acum analizăm proiectul de metrou de la Gara de Nord la Otopeni, este ultimul proiect pe care îl avem pe Programul Operaţional Infrastructură Mare depus de România şi aş vrea să spun că nu avem proiecte noi în afară de fazarea proiectelor de apă şi de canalizare”, a spus Corina Creţu.
Ea susţine că este important să se vină cu proiecte noi în domeniul infrastructurii şi face un apel la Ministerul Transporturilor să pregătească proiecte mature, în special Sibiu-Piteşti şi Piteşti-Constanţa. „Este foarte important să se vină cu proiecte noi pentru că, începând de anul viitor, se vor termina aceste proiectele fazate. Proiecte fazate înseamnă proiecte care ar fi trebuie să se termine în perioada de programare 2007-2014, dar pentru că nu erau terminate şi ca să nu se piardă bani europeni le-am fazat în două părţi. Vestea bună este că aceste proiecte se vor termina, vestea proastă este că deja consumă din ceea ce ar fi trebuit să fie alocat pe proiecte noi în perioada 2014-2020. Fac un apel la Ministerul Transporturilor să pregătească proiecte mature, în principal Sibiu-Piteşti, Piteşti-Constanţa, podul de la Brăila”, a explicat comisarul european.
Corina Creţu a mai spus că este urmărit îndeaproape stadiul autostrăzii „Sibiu-Piteşti”, dar că proiectul nu a fost depus la Comisia Europeană deoarece nu există încă avizul de mediu.
Erau bani şi pentru Iaşi – Târgu Mureş
Comisarul european pentru politica regională a menţionat că pentru autostrada pentru autostrada Montana (n.r.: Iaşi – Târgu Mureş) existau fonduri europene, dar autorităţile au decis realizarea acesteia în parteneriat public-privat. „În legătură cu autostrada Montana, dacă s-a hotărât parteneriatul public-privat este decizia suverană a statului membru dacă doreşte să facă în acest fel sau nu. Noi avem fonduri europene, ne-am oferit să începem studiul de fezabilitate pentru această perioadă de programare, urmând ca construcţia efectivă să înceapă din 2021 pe fonduri europene. Dar dacă statul doreşte în alt….Orice stat membru are acest drept, de a decide în cel fel doreşte să facă infrastructura de transport”, a afirmat Corina Creţu.
