Când e prea cald sau prea frig poate fi dăunător pentru sănătatea ta. Care este temperatura optimă pentru locuința ta, se întreabă jurnaliștii de la BBC. S-ar putea să te întrebi și tu: care este temperatura interioară ideală pentru sănătate și confort? Răspunsul, se pare, nu este unul simplu.
În anii 1860, medicul german Carl Wunderlich a măsurat temperatura a aproximativ 25.000 de persoane și a constatat că media era de 37°C (98,6°F). Această valoare a fost larg acceptată de atunci. Cu toate acestea, date noi sugerează că acest lucru nu este în totalitate adevărat. Temperatura corporală poate varia de la o persoană la alta, iar cercetările moderne indică faptul că factori precum genul, metabolismul, hormonii, activitatea fizică, vârsta și menstruația au o influență asupra acesteia. Așadar, având în vedere aceste variații, există o temperatură optimă la care ar trebui să ne menținem locuința?
Ce recomandă OMS
Pentru țările cu climă temperată sau rece, Organizația Mondială a Sănătății recomandă o temperatură a camerei de 18°C ca fiind suficient de sigură pentru a ne proteja de efectele nocive ale frigului. Expunerea la un mediu rece, umed sau cu curenți de aer poate avea consecințe negative asupra sănătății fizice și mentale, de la agravarea astmului și un risc crescut de boli de inimă, până la anxietate și depresie.
„Recunoaștem că locuințele sănătoase sunt unul dintre elementele-cheie pentru o bună stare de sănătate. Asta înseamnă că locuințele accesibile, sigure, confortabile și călduroase ne ajută să ne protejăm sănătatea și să sprijinim comunitățile să fie sănătoase și reziliente”, spune Rebecca Wilson, specialist senior în sănătate publică la Public Health Wales, o organizație din Marea Britanie care pledează pentru îmbunătățirea legăturii dintre locuințe și sănătate.
Rezultatele sondajelor de iarnă din 2022 și 2023 realizate de Public Health Wales au arătat că un număr tot mai mare de oameni experimentau stres sau anxietate în cele trei luni premergătoare iernii din cauza creșterii costurilor pentru încălzire. Odată cu instalarea frigului, tot mai multe persoane își setau termostatele la temperaturi mai scăzute în locuință și alegeau să încălzească doar anumite camere, în locul întregii case – iar în schimb, apelau la sticle cu apă caldă sau pături pentru a se menține la căldură.
„Știm că toate persoanele care trăiesc în locuințe reci sau se confruntă cu sărăcia extremă sunt afectate. Însă cercetările arată că anumite grupuri de populație, precum persoanele în vârstă, copiii și persoanele cu dizabilități sau afecțiuni de sănătate, ar putea fi mai impactate,” spune Wilson.
Julian Hochgesang/unsplash.com
Ce riscuri presupune supraîncălzirea
În egală măsură, supraîncălzirea reprezintă și ea un risc pentru sănătate pentru cei care locuiesc în climate mai calde, crescând probabilitatea de epuizare termică și insolație, pe măsură ce organismul încearcă disperat să se răcească, punând astfel stres suplimentar asupra inimii și rinichilor. Supraîncălzirea poate, de asemenea, agrava afecțiuni preexistente și afecta negativ sănătatea mentală, existând legături identificate între temperaturile ridicate și un risc crescut de suicid.
Cercetările au arătat o legătură globală între expunerea la frig sau căldură și rata mortalității în secolul XXI, iar experții solicită o mai mare conștientizare publică a temperaturilor neoptime ca factor de risc pentru sănătate. Această problemă devine din ce în ce mai acută din cauza schimbărilor climatice și a duratei mai lungi și intensității crescute a fenomenelor meteorologice extreme.
Factori precum ocupația și statutul socioeconomic pot juca un rol important – muncitorii care lucrează în aer liber sunt adesea expuși la temperaturi extreme, iar persoanele care trăiesc în zone urbane sau rurale mai sărace pot avea locuințe de calitate scăzută, cu pierderi de căldură în sezonul rece sau, pe timp de caniculă, un acces redus la mijloace de răcire, cum ar fi aerul condiționat.
Bebelușii, copiii mici și persoanele în vârstă sunt, de asemenea, deosebit de vulnerabili, deoarece capacitatea lor de a regla temperatura corpului – proces numit termoreglare – este mai redusă. Aceasta înseamnă că au dificultăți în menținerea unei temperaturi corporale optime, echilibrând producția și pierderea de căldură.
Ce temperaturi sunt recomandate pentru bebeluşi
De exemplu, potrivit organizației The Lullaby Trust din Marea Britanie, temperatura recomandată pentru camera bebelușilor este ușor mai scăzută decât media, situându-se între 16-20°C. Dacă bebelușii se supraîncălzesc, există riscul de sindrom al morții subite a sugarului, astfel că organizația sfătuiește părinții să folosească un termometru pentru a verifica temperatura camerei, dar și să verifice copilul atingând partea din spate a gâtului și pieptul acestuia pentru a vedea dacă este prea cald sau transpirat.
Temperatura corporală medie a unui nou-născut sau a unui copil mic este ușor mai ridicată decât cea a unui copil mai mare sau a unui adult, situându-se de obicei între 36,5 și 37,5°C. Acest lucru se datorează faptului că metabolismul lor este mai activ, iar suprafața corpului lor este mai mare în raport cu greutatea corporală. Pe măsură ce corpul lor se adaptează la termoreglare, procesul de transpirație durează mai mult, ceea ce determină reținerea unei cantități mai mari de căldură.
Dar pentru persoanele în vârstă?
Pe de altă parte, persoanele în vârstă pot avea nevoie de o temperatură mai ridicată în locuințe, deoarece tind să aibă o temperatură corporală de repaus mai scăzută comparativ cu tinerii adulți. Rata metabolică scade odată cu înaintarea în vârstă, ceea ce face ca organismul persoanelor în vârstă să producă mai greu căldură. De asemenea, acestea sunt mai predispuse să ia medicamente sau să sufere de boli cronice – ambele putând afecta capacitatea organismului de a regla temperatura. De exemplu, diabetul poate împiedica circulația normală a sângelui, ceea ce reduce capacitatea corpului de a se încălzi. Chiar și locuințele ușor mai răcoroase, cu o temperatură de 18°C, pot duce la hipotermie.
Un studiu a observat performanța fizică a femeilor în vârstă, cu vârste între 70 și 95 de ani, într-un mediu moderat rece (15°C) și unul mai cald (25°C). Rezultatele au arătat că, în decurs de 45 de minute la temperatura mai scăzută, capacitatea lor fizică s-a deteriorat semnificativ – subliniind astfel riscurile potențiale pentru siguranța persoanelor în vârstă care locuiesc singure, cum ar fi problemele de echilibru și riscul crescut de cădere.
Diferenţele dintre bărbaţi şi femei
Bărbații și femeile au, de asemenea, diferențe biologice și hormonale, ceea ce înseamnă că sensibilitatea noastră la temperaturi mai calde sau mai reci va varia.
Femeile tind să aibă mai multă grăsime între piele și mușchi, ceea ce menține organele interne calde, dar împiedică căldura să ajungă la piele și la extremități (mâini, picioare și vârful nasului). Un studiu a constatat că mâinile femeilor erau cu aproape 3°C mai reci decât cele ale bărbaților atunci când erau expuse la frig – ceea ce poate explica expresia „mâini reci, inimă caldă”.
Menstruația joacă, de asemenea, un rol important, deoarece temperatura centrală a corpului fluctuează de-a lungul ciclului, atingând cel mai înalt punct în faza luteală, după ovulație. Sarcina și contraceptivele hormonale care conțin progesteron pot, de asemenea, să crească temperatura corporală de bază. Cu toate acestea, deoarece femeile au de obicei o constituție mai mică și o rată metabolică de repaus mai redusă decât bărbații, ceea ce limitează producția de căldură atunci când sunt expuse la frig, ele pot resimți mai acut temperaturile scăzute, chiar dacă temperatura lor corporală de bază este mai ridicată.
În birou este puțin probabil să existe o temperatură care să mulțumească pe toată lumea
Mărimea variației confortului termic între bărbați și femei este un subiect disputat. În timp ce unele cercetări sugerează că această diferență este marginală, un studiu din Finlanda indică faptul că poate fi semnificativă. De exemplu, în mediul de birou, este puțin probabil să existe o temperatură care să mulțumească pe toată lumea, din cauza diferențelor individuale de termoreglare. Totuși, studiul a constatat că femeile erau deseori nemulțumite de temperatura din încăpere, simțindu-se atât prea reci, cât și prea calde în comparație cu bărbații. Un alt studiu privind temperaturile din birourile japoneze a evidențiat o diferență de 3,1°C între temperatura considerată „neutră” de angajații de sex feminin și cea percepută de bărbați.
În ceea ce privește locuințele, atingerea unei temperaturi optime a corpului nu este neapărat „cheia magică” pentru un somn perfect, spune Bill Wisden, expert în somn și director al Institutului de Cercetare pentru Demență din Marea Britanie, de la Imperial College London, „dar ar ajuta”.
Somnul, explică el, este „corelat temporal cu ritmul circadian al temperaturii centrale a corpului și al temperaturii pielii”. Cu alte cuvinte, cu câteva ore înainte de a adormi, temperatura centrală a corpului începe să scadă pe măsură ce este produsă melatonina, hormonul care reglează ciclul somnului. Temperatura corpului continuă să scadă pe parcursul nopții, atingând cel mai jos punct în primele ore ale dimineții, înainte de a începe să crească treptat pe măsură ce ziua avansează.
Efectul băii fierbinți înainte de culcare
Un lucru care te poate ajuta să adormi mai repede este „efectul băii fierbinți”. Wisden spune că o baie fierbinte înainte de culcare poate induce somnul. „Am realizat experimente fiziologice pe șoareci și am descoperit că încălzirea pielii trimite semnale către hipotalamusul aflat la baza creierului – ceea ce declanșează inducerea somnului și răcirea corpului.”
Așadar, învelirea într-o plapumă groasă noaptea poate ajuta corpul să se pregătească pentru episoade mai lungi sau mai profunde de somn. Această tendință de a ne încălzi pielea înainte de somn nu este unică oamenilor. Wisden adaugă: „Animalele de companie, pisicile și câinii, se ghemuiesc – și unele animale își construiesc un cuib… care oferă un fel de izolație termică.”
Însă, odată ce ai adormit, o temperatură mai scăzută a camerei este ideală: între 16-18°C. În timp ce persoanele în vârstă s-ar putea simți mai confortabil într-o cameră cu câteva grade mai caldă, o temperatură prea ridicată poate duce la un somn de slabă calitate. Acest lucru poate provoca treziri frecvente în timpul nopții și o lipsă de somn non-REM – cea mai odihnitoare etapă a somnului. „A fi prea cald în timpul somnului este dăunător. Este exact ca un zgomot, o senzație pe piele sau o durere. Căldura în timpul somnului stimulează percepția senzorială și te trezește,” explică Wisden.
În cele din urmă, deși cercetările ne pot ghida, pare imposibil să găsim o temperatură optimă care să mulțumească pe toată lumea. De la vârstă la gen, de la hormoni la metabolism, există mulți factori care pot influența preferința pentru o cameră mai caldă sau mai rece.
Așadar, bătălia pentru termostat continuă.
Articolul original poate fi citit AICI.
